Creşterea calităţii educaţiei are ca scop îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale elevilor,ghidarea lor spre meserii potrivite cu aptitudinile lor, dar şi dezvoltarea abilităţilor sociale necesare în viaţa de zi cu zi.
Într-un dialog legat de importanţa unei educaţii calitative, specialiştii de la World Vision Romania au realizat un studiu în perioada martie-aprilie 2014, unde au purtat discuţii cu părinţii, elevii şi dascălii din mediul rural. Au fost intervievaţi 3.586 de copii şi părinţi din 157 de unităţi şcolare din judeţele Dolj, Cluj, Vâlcea, Ialomiţa, Vaslui şi Suceava grupurile ţintă fiind părinţii copiilor din învăţământul primar şi gimanzial, precum şi elevii din gimanziu.
“Chiar dacă legislaţia prevede ca elevii şi părinţii să fie consultaţi în procesul de acreditare a şcolilor, aceştia sunt de fapt, cei mai puţini vizibili în dezbaterile publice”, declară Daniela Buyducea, Director de Advocacy al fundaţiei World Vision România.Astfel, peste 90% din elevi afirmă că în şcoală au cel puţin un laborator sau cabinetşcolar, însă acestea nu sunt folosite nici măcar la 10% din capacitate.Mai puţin de o treime din elevi folosesc săptămânal mijloace audio şi video, şi doar unuldin doi elevi folosesc calculatorul şi puţin peste o treime au acces la internet.
Preşedintele ARACIP şi coordonatorul studiului, Şerban Iosifescu, spune că educaţia este încă privită ca transmiterea de informaţie. Patru din cinci elevi susţin că mai mult din jumătatea unei ore de curs ascultă explicaţiile profesorului. El mai atrage atenţia şi a unei alte probleme – aplicabilitate în viaţa de zi cu zi a noţiunilor învăţate la şcoală este aproape 0, chiar dacă au primit explicaţii complete la ora de curs Mai mult de jumătate dintre elevi nu consideră temele pentru acasă relevante sau utile. În plus, evaluarea rezultatelor la învăţătură este centrată mai mult pe aspectele cognitive şi mai puţin pe cele comportamentale şi de atitudine.
“Ca urmare, elevii şi părinţii lor trebuie încurajaţi să-şi exprime nevoile, interesele şi aşteptările, iar vocea lor trebuie ascultată şi luată în considerare”, declară Şerban Iosifescu.
Cifre alarmante sunt legate şi de discriminarea în şcoală, legată strict de etichetarea din punct de vedere al lipsei performanţelor şcolare. Peste 26% dintre elevi s-au simţit etichetaţi ca fiind slabi la învăţătură. Se observă tot mai mult o neglijare a competenţelor cheie care infleunţează succesul personal, în favoarea disciplinelor de examen. Generație de părinți cu nivel scăzut de educație– 56% declară că nu au absolvit nici o formă de învătământ infleunţează procentajul alarmant de 35% dintre elevii din mediul rural care tind spre abandon şcolar, din cauza lipsei comunicării cu un consilier şcolar. Foarte mulţi părinţi le spun copiilor “Las’ că nu te faci profesor”
Reprezentantul World Vision a a apreciat caracterului profund umanist al celor care aleg să fie profesori – copiii dar și părinții discută problemele sociale cu personalul din școală.Cu toate acestea există şi câteva aspecte pozitive legate de participarea beneficiarilor, la viaţa şcolii. Marea majoritate a părinţilor au contribuit la achiziţionarea de materiale auxiliare curriculare pe care le consideră utile la clasă. Comunicarea este considerată bună şi la fel sprijinul primit pentru rezolvarea problemelor personale. Problemele semnalate către conducerea şcolilor au fost rezolvate, iar în relaţia cu şcoala părinţii preferă acţiunea individuală şi nu colectivă.