Guvernul vrea să le întindă o mână de ajutor românilor care nu îşi permit să-şi cumpere o casă, dar şi dezvoltatorilor care stau cu apartamentele nevândute.

Statul ar putea închiria anul viitor, prin Agenţia Naţională de Locuinţe (ANL), apartamente situate în complexurile rezi denţiale care, până acum un an-doi, puteau fi ocupate numai de cei care aveau un venit sub stanţial, chiria lunară fiind de câteva sute de euro pe lună. Concret, autorităţile vor să concesioneze, pe o perioadă de 20 de ani, apartamentele construite de investitori privaţi şi să le dea românilor care nu îşi pot cumpăra o locuinţă. Această solu ţie este prevăzută de un proiect de hotărâre de Guvern elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) privind apro barea Programului "Construcţia de locuinţe cu chirie, realizate prin atragerea capitalului privat". Chiria va fi încasată de stat Chiriaşii vor plăti lunar o sumă la stat, iar ANL va achita dezvoltatorului o redevenţă, în aşa fel încât concesionarul să îşi recupereze investiţia în aproximativ 50 de ani. În acest program poate intra orice imobil de locuinţe privat, gata construit, sau care este în curs de construire, dar şi cele care se află în prezent în faza de proiect. "Pentru început vor intra cele care sunt finalizate şi care stau goale. Decât să le ţină aşa, mai rentabil este să le închirieze şi să aibă o siguranţă că îşi recuperează investiţia. De când a venit criza, sunt mii de apartamente noi care nu se mai vând. Cele mai viabile, în cadrul acestui program, sunt cele cu două camere", au explicat surse guvernamentale, care au adăugat că în această toamnă proiectul ar putea fi aprobat. Chiriaşul va plăti 4.902,64 de lei pe an "Chiria netă anuală se compune din valoarea amortizării, cheltuielile de administrare, taxe şi impozite, precum şi cuantumul poliţei de asigurare a locuinţei", aşa au calculat specialiştii MDRT, instituţia care a elaborat proiectul, cât va fi chiria anulă. Astfel, pentru un apartament cu două camere, situat într-un complex rezidenţial nou, se va achita o chirie lunară de fix 408,55 de lei, adică aproximativ 95 de euro pe lună. Calculul a fost făcut după ce specialiştii de la MDRT au stabilit preţul imobilului, în funcţie de costurile ridicării ansambului rezidenţial. Astfel, în cazul unui apartament cu două camere, care are 89,1 de metri pătraţi, specialiştii guvernului au stabilit un preţ de construire de 450 de euro pe metrul pătrat. Concurenţă puternică pe piaţa liberă Agenţii imobiliari spun că noul program îi va salva pe investitorii care au construit în perioada 2007-2010 şi stau cu apartamentele goale sau cu schelele pe clădiri, pentru că nu mai au bani să finalizeze locuinţele, dar va influenţa şi piaţa închirierilor de locuinţe vechi. "Un apartament cu două camere renovat, situat într-un bloc vechi, se închirează cu aproximativ 200 -300 de euro pe lună. Acest program va influenţa piaţa, iar chiriile vor scădea", au explicat agenţii REACŢII "Tinerii pot întemeia o familie" Potrivit lui Alexandru Petrescu, Managing Partener la ESOP Consulting, un astfel de program poate sa fie viabil pentru a încuraja construcţia de locuinţe noi sau ocuparea celor deja construite. "Printr-o astfel de iniţiativă cred că toată lumea ar avea de câştigat: tinerii care pot să îşi întemeieze mai uşor o familie, având o locuinţa la un nivel de chirie acceptabil, cred că ar putea avea în viitor (peste 5 ani de exemplu) posibilitatea să cumpere locuinţele în care vor sta cu chirie. Astfel va creşte şi fondul locativ nou", a explicat acesta. Petrescu a precizat că acest program îi încurajează pe dezvoltatori să reia activitatea de construcţii şi pe tineri să-şi întemeieze o familie "Cred că această chirie le va permite tinerilor ca în decurs de 4-5 ani să pună deoparte diferenţa pe care ar fi trebuit să o plătească (dacă închiriau din piaţa liberă) şi să strângă bani de avans pentru a achiziţiona locuinţa", a conchis Petrescu. Pe de altă parte, deputatul Robert Negoiţă, este de părere că programul este bun pentru chiriaşi şi prost pentru "locatori". MENTALITATE Dan Arsenie La români, o casă mai mare a fost şi este o mândrie. "Om fără căpătâi" e numit cel care nu are locuinţa lui. O ţară de proprietari, dar nu de cea mai bună calitate 70% dintre români îşi doresc să cumpere o locuinţă decât să o închirieze, arată un sondaj recent. Dintre cei care vor casa lor, cei mai mulţi (72%) visează la un apartament, pentru casă optând doar unul din patru români. Românii - proprietari, nemţii - chiriaşi Pe lângă această statistică, cităm o alta, care arată că circa 95% dintre români sunt proprietarii locuinţelor în care stau. Ce înseamnă asta? Că românii sunt locuitorii lumii cu cea mai mare nevoie de a deţine o proprietate, o locuinţă. O situaţie exact pe dos întâlnim în Germania, unde cinci din zece persoane preferă să locuiască în chirie. Rădăcinile relaţiei dintre români şi proprietate sunt destul de adânci, arată antropologul Vintilă Mihăilescu, într-un scurt dialog cu EVZ. "Ţăranii (liberi) au fost totdeauna proprietarii caselor lor; cine nu avea gospodăria lui, fie ea oricât de mică şi/sau săracă, era un. A fi proprietar era, deci, un lucru firesc - iar a avea o proprietate mai mare era o mândrie", spune antropologul. Chiriaşi "împroprietăriţi forţat" după '89 Unii au pierdut proprietăţile prin migraţia la oraş. Astfel, pentru un timp, au fost chiriaşi la stat. Până la căderea comunismului, când, arată Mihăilescu, aceştia au devenit proprietarii apartamentelor de bloc în care au stat până atunci cu chirie. "Oamenii au fost reîmproprietăriţi, practic, forţat după căderea comunismului - aceasta fiind o politică de stat destul de discutabilă. […] Aşa a devenit Bucureştiul, de pildă, oraşul cu cel mai mare procent de proprietari din Europa", arată antropologul. Proprietari "pe hârtie", nu şi cu sufletul Clasa "reîmproprietăriţilor" este una destul de pestriţă, arată antropologul. Partea proastă - crede Vintilă Mihăilescu - este că aceştia sunt proprietari mai mult pe hârtie decât în suflet, căci de multe ori nu au nici statut social, nici mentalitate de proprietar. Această problemă este sesizată deseori de chiriaşii tineri, care întâmpină tot felul de cerinţe absurde la închirierea unei locuinţe. Cei care nu au migrat la oraş, rămânând în mediul rural - nu sunt deloc puţini, România este ţara europeană cu cel mai mare procent al populaţiei rurale şi agrare (circa 44% din populaţie) - au păstrat şi mentalitatea că omul fără casa lui este unul fără căpătâi. De altfel, românii ţin mult la povaţa: "Să ridici o casă, să sădeşti un pom, să faci un copil". După noile standarde, ar putea să adauge: "Să-ţi faci un credit" CONDIŢII Cine primeşte casă şi cât va fi chiria Cei care vor să stea într-o locuinţă din ansamblurile rezi denţiale private, care vor fi concesionate de stat, şi să plătească o chirie modică, trebuie să fie angajaţi pe perioadă nedeterminată sau să aibă minimum un an vechime la locul de muncă. Totodată, titularul apartamentului va trebui să aibă un venit de cel puţin 1.011 lei, adică jumătate din salariu mediu brut pe economie, şi să nu aibă sau să fi deţinut în proprietate o casă. "Restricţia referitoare la nedeţinerea unei locuinţe în proprietate nu are în vedere locuinţele înstrăinate în urma unei acţiuni de partaj sau locuinţele trecute în proprietatea statului în mod abuziv şi care nu au fost retrocedate în natură. De asemenea, restricţia nu se aplică în cazul chiriaşilor din locuinţele preluate abuziv de stat şi care fac obiectul unor solicitări de retrocedare sau care sunt retrocedate către foştii proprietari", se precizează în proiectul care se află în avizare interministerială. Locuinţele vor fi repartizate de către o comisie locală, care va analiza fiecare dosar. În ceea ce priveşte cuantumul chiriei, aceasta nu poate fi mai mare decât o treime din salariul mediu net pe economie şi nici mai mic decât valoarea stabilită pentru amortizarea locuinţei pe perioada normală de viaţă. STATISTICĂ Înghesuiţi în apartamente Peste 100.000 de de tineri cu vârsta de până la 35 de ani, cât şi alte categorii de persoane, au depus cereri pentru obţinerea unei locuinţe în regim de închiriere de la autorităţile locale. Potrivit unui raport Eurostat, 55,3% din populaţia ţării noastre trăieşte în locuinţe supraaglomerate, aceeaşi cameră fiind locuită de mai mulţi membri ai unei familii. În această situaţie s-a ajuns din cauză că, la noi, s-au construit 2,7 de locuinţe la mia de locuitori, ceea ce înseamnă aproape de două ori sub media europeană, care este de 4,9. CITIŢI ŞI:

• Cât a muşcat deprecierea leului din scăderea chiriilor 
• Sunt casele mai accesibile decât înainte de criză? 
• Cine se mai încumetă să-şi cumpere o casă