Pe 3 martie, la Hotelul Howard Johnson din Bucureşti a avut loc al treilea eveniment din seria de şase sesiuni despre egalitatea de şanse dintre femei şi bărbaţi, organizate prin proiectul Şcoala de antreprenoriat pentru femei cu iniţiative responsabile Bucureşti-Ilfov, numit oficial „Şansa unei vieţi mai bune pentru femeile din regiunea Bucureşti- Ilfov”. Proiectul este implementat de Asociaţia React, co-finanţat de Fondul Social European, prin programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 -2013 Investeşte în Oameni!

În cadrul evenimentului au fost prezentate proiecte precum „Şansa unei vieţi mai bune pentru femeile din regiunea Bucureşti – Ilfov”, susţinut de Andreea Rotaru, expert comunicare Asociaţia React, „Discriminarea multiplă şi egalitatea de şanse a femeilor”, Magda Muscalu, expert egalitate de şanse şi „Viaţa femeilor din comunităţile dezavantajate din România”, surprinsă de Mugur Vărzariu, fotograf documentarist şi ambasador World Vision.

 

Drumurile pe care Mugur Vărzariu le-a făcut în locurile vulnerabile unde locuieşte populaţia de etnie rromă este deja binecunoscută. Fotografiile lui spun mai multe despre femeile rrome decât dacă s-ar scrie zece cărţi. Obiectivul lui Mugur Vărzariu a surprins clar chipul discriminării femeii rrome. Femeia rromă este casnică, are grijă de copii, acceptă un rol inferior bărbatului, prin prisma unor mentalităţi învechite şi mai ales din cauza lipsei de educaţie. Are grijă de copii şi trebuie să-şi satisfacă bărbatul. „Sărăcia nu este tradiţie”, spune Mugur. „Femeia rromă este o luptătoare, este demnă şi recunoscătoare, puternică, iubitoare de ţară, credincioasă”. Aşa o vede Mugur Vărzariu.

 

Femeia rromă recunoaşte mult mai uşor decât bărbatul atunci când greşeşte, ceea ce, crede cunoscutul fotograf documentarist, ţine de caracter. „Rrromii muncesc precum nişte sisifi şi ei trebuie să demonstreze de sute de ori cât sunt de buni în ceea ce fac, mai mult decât un român. Lipsa unei case îi împiedică să dea o educaţie copiilor, să le facă acte de identitate. Poţi schimba modul în care funcţionează lucrurile în politică doar prin atitudine. Ne vine să credem sau nu, dar rromii sunt liberi de abia de 158 de ani. Până atunci au fost robi. Singurul mod de trai pe care şi l-au putut permite după aceea a fost de vânzători ambulanţi, iar satul românesc a profitat mult de pe urma lor. Ce pot să spun este că vom plăti factura discriminării la care au fost supuşi rromii cu toţii la un moment dat. Sângele lor s-a amestecat cu pământul sub mâna criminală a poporului român”.

 

De fapt, românii nu au depăşit stadiul de barbari, crede Mugur Vărzariu. „Lipsa de educaţie face din noi brute. Spun acest lucru în deplină cunoştinţă de cauză. Priviţi în jur şi veţi vedea cum este tratată încă femeia. Când eşti brută este foarte greu să te respecţi pe tine, şi cu atât mai mult pe cel de lângă tine. Din păcate, trăim într-o societate în care poliţia încă îi spune victimei unui viol că şi-a căutat-o cu lumânarea. O aud sub o formă sau alta chiar de la poliţişti. Aceştia încearcă să convingă victima să nu depună plângere, pentru că amenda tot din bugetul familiei urmează să fie plătită. Acest lucru determină victima să se simtă prost. Am văzut la tv cum o femeie spunea: «M-a bătut!» şi moderatorul nu a făcut nimic să oprească emisiunea şi să-l invite pe agresor să părăsească platoul, iar poliţia să se sesizeze că a avut loc un incident. Dimpotrivă. Aşa ceva este de neacceptat. La fel şi întrebarea moderatorului în cazul despre care vorbesc: «L-ai provocat tu cu ceva?» Aceştia sunt aşa-zişii oameni reprezentativi. Este incredibil!”, afirmă ambasadorul World Vision.

Sănătatea este iarăşi este un domeniu îndepărtat de femeile rrome. „Multe preferă să nu intre în contact cu medicul, încercând să-şi rezolve problemele de sănătate prin metode alternative sau apelând la medicamentaţie singure, de capul lor, tocmai pentru a evita desconsiderarea, faptul că fac parte din etnia rromă. Universul la care astăzi femeia rromă poate să aspire ca potenţial este foarte mic. Are parte de munci sezoniere, necalificate. Este foarte greu ca femeia rromă să demonstreze, să arate ce poate”, susţine Mugur Vărzariu.

 

Una dintre barierele primordiale în înţelegerea etniei rrome vine din lipsa de apropiere. Nu există legătură între comunităţi. Aceasta a fost concluzia de final a evenimentului organizat de „Şcoala de antreprenoriat pentru femei cu iniţiative responsabile Bucureşti-Ilfov”, proiectul este implementat de Asociaţia React. Poate că nu ar fi o idée rea ca întâlniri de genul acesta, în care să se pună în lumină problematici ascunse sub preş de societatea civilă, să aibă loc mai des. De cele mai multe ori se vorbeşte mult şi se face prea puţin. Mugur Vărzariu a demonstrat că un singur poate schimba ceva dacă vrea cu adevărat.