Recent, președintele Franței, Emmanuel Macron, nu și-a ascuns îngrijorările cu privire la modul apariției Covid-19 în China și la modul în care autoritățile chineze au gestionat epidemia.

China folosește „metode sofisticate care depășesc simpla propagandă până la difuzarea frecventă a informațiilor false, trunchiate sau manipulate”, subliniază cei doi senatori.

Criticarea acestei strategii, pusă în aplicare „deschis pe internet și rețelele sociale”, este „uneori dificilă, din cauza dependenței majorității statelor de produsele de sănătate fabricate în China”, în măsura în care „face obiectul unor răspunsuri destul de agresive din partea autorităților chineze”.

În timp ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că îndoielile exprimate de Franța, Statele Unite și Regatul Unit cu privire la China, sunt „neproductive”, senatorii au remarcat că „Rusia și mass-media patriotice care o susțin sunt mai puțin active în contextul actualei crizei de sănătate”.

Cu toate acestea, subliniază cei doi parlamentari, rușii „continuă să folosească toate oportunitățile pentru a stârni sentimente de neîncredere față de Uniunea Europeană” și „sunt activi în Africa pentru a denigra prezența franceză și a critica inițiativele sale. „Astfel, se răspândesc și pe acest continent zvonuri și informații false care atribuie responsabilitatea epidemiei sau a consecințelor ei francezilor și a Occidentului, în general”.

Astfel, previn Olivier Cadic și Rachel Mazuir „este clar că a fost lansat un război de comunicare, destinat să rescrie istoria și să denigreze democrațiile pentru a pregăti reconfigurarea peisajului geopolitic post-criză. Și, în această „luptă” de opinie, ei invită democrațiile europene să nu „fie naive”.

Dimpotrivă, cred ei, „trebuie să crească apărarea și promovarea valorilor lor, consolidându-și vigilența și echipându-se cu instrumente eficiente”.

De aici propunerea lor, în cazul Franței, de a crea o „forță de reacție cibernetică pentru a răspunde la informații false în domeniul sănătății, șa atacuri împotriva valorilor democratice și pentru a lupta împotriva campaniilor de dezinformare sau împotriva influenței unor actori străini”.

În plus, cei doi senatori au ridicat și o altă preocupare: riscul spionajului industrial și economic, mai ridicat odată cu munca la domiciliu impusă de măsurile de izolare.

„Puține organizații au putut anticipa o schimbare de această amploare sau să o considere într-o manieră coerentă și integrată într-un plan de continuitate a afacerilor", remarcă ei.

Iar activitățile muncii la distanță s-au făcut deseori recurgându-se la platforme nesecurizate.

„În multe cazuri, securitatea informatică a fost sacrificată pentru eficiență imediată. Aceasta a dus la o extindere a rețelelor informatice într-un mediu mai puțin controlat și, deci, la o degradare asumată a rezistenței lor” în fața atacurilor informatice.

Iar Agenția națională de securitate a sistemelor de informații (ANSSI) estimează că „acțiunile de spionaj cresc, profitând de degradarea securității sistemelor informatice”.

Dar rezultatul nu va fi vizibil decât peste câteva luni.

„Această ipoteză este confirmată de un studiu recent al grupului Thales, pornind de la informații strânse din țările Asiei, vecine Chinei”, insistă Cadic și Mazuir.