În timpul turneului său la Beijing, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a promovat parteneriatul strategic împreună cu omologul său din China. Un angajament nu foarte concret, dar semnificativ din punct de vedere politic față de Occident

Rusia lui Putin și China comunistă, împreună contra Occidentului

Rusia și China au convenit marți să-și consolideze cooperarea strategică bilaterală, în special în ceea ce privește securitatea în Europa și Asia, a declarat marți ministrul rus de externe Serghei Lavrov, în urma discuțiilor cu omologul său chinez, Wang Yi.

În timpul vizitei lui Serghei Lavrov la Beijing, care a avut și o întrevedere cu președintele chinez Xi Jinping, șefii diplomației ruse și chineze au discutat două dintre cele mai sensibile probleme geopolitice ale zilei, războaiele din Ucraina și Gaza. Wang Yi a dat asigurări că țara sa „va juca întotdeauna un rol constructiv pe scena internațională […] fără să intervină în conflicte și cu atât mai puțin să profite de ele”.

Sprijin secret pentru efortul de război al Rusiei

Deși regimul chinez are ca principiu respectul pentru integritatea teritorială a tuturor țărilor, Beijingul nu a condamnat niciodată la ONU invadarea Ucrainei de către Moscova, care afirmă că cele patru regiuni ucrainene în care sunt dislocate trupele sale sunt istoric și etnic rusești, pe care le-a anexat în septembrie 2022.

În urmă cu câteva zile, Casa Albă a acuzat China că a livrat Rusiei echipamente militare, fără a preciza dacă este vorba de arme grele. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a avertizat luni despre „consecințele semnificative” pentru companiile chineze care sprijină efortul militar al Rusiei.

„Integrarea economiei, cunoștințelor și tehnologiei militare a Rusiei într-o ordine mondială condusă de chinezi este singura modalitate prin care Rusia își poate susține confruntarea cu Occidentul”, crede Alexander Gabuev, directorul Centrului Carnegie Rusia în revista Foreign Policy. Acest ajutor este cu atât mai important cu cât economia Rusiei, chiar dacă nu s-a prăbușit după sancțiunile occidentale, rămâne totuși într-un echilibru instabil.

China, principala deschidere pentru Rusia

China este una din plăcile turnante ale comerțului de eludare a sancțiunilor aplicate Rusiei de către Occident. Înainte de 2022, Beijingul furniza două treimi din importurile Rusiei și absorbea o proporție echivalentă din exporturile Moscovei, aproape exclusiv hidrocarburi. O parte din acest comerț trece acum prin China, dar și prin Asia Centrală, Turcia și Georgia.

În ciuda creșterii spectaculoase a vânzărilor de petrol rusesc, cu o reducere semnificativă de preț, Rusia este abia al șaptelea furnizor de produse către China și doar al șaselea cel mai mare client al Chinei în 2023, absorbind 3,3% din exporturile acestei țări, comparativ cu 14,8% pentru Statele Unite. Șase dintre cei zece clienți principali ai Beijingului sunt occidentali. Pe de altă parte, China reprezintă acum de departe principala deschidere pentru Rusia, înaintea Indiei.

O ambiție comună de a revizui ordinea mondială

Beijingul și Moscova au obișnuit lumea cu declarații solemne și ambițioase, ca în februarie 2022, chiar înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia, când au anunțat un „parteneriat fără limite”, precum și o „prietenie infinită” între numărul unu chinez, Xi Jinping, și omologul său rus, Vladimir Putin. Declarații nu întotdeauna urmate de măsuri concrete, dar care sunt totuși importante, subliniază Claude Meyer, sinolog și fost consilier al Institutului Francez de Relații Internaționale, pentru că mărturisesc „o ambiție comună de lungă durată de a pune capăt unei ordini mondiale modelate de Occident și de a ataca dominația americană”.

Întâlnirea dintre șefii diplomației chineze și ruse ilustrează astfel „consolidarea unei axe ruso-chineze”, adaugă specialistul, „ca parte a unui proiect asumat clar de Xi Jinping al unei ordini mondiale chino-centrice”. Deși China refuză să vorbească despre o alianță cu Rusia, termen prea conotat de contextul Războiului Rece, ea caută totuși să se bazeze pe o serie de țări prietene sau dependente economic datorită politicii sale mercantiliste, adică de căutare sistematică a excedentelor comerciale.

Cu toate acestea, consideră Claude Meyer, Beijingul are motive să fie îngrijorat de semnalele de escaladare ale lui Vladimir Putin în Ucraina, în special de menționarea subliminală a loviturii nucleare, și cu greu se poate „certa” cu țările occidentale - esențiale pentru comerțul său exterior, chiar dacă regimul s-a angajat de câțiva ani într-o reorientare strategică, cunoscută sub numele de circulație duală, pentru a-și reduce dependența economică și tehnologică față de Occident.

(Autor: Yves Bourdillon, Les Echos; Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)