Vă oferim, mai jos, zeci de cuvinte cu miez, menite sa vă descrețească fruntea
Personajul pozitiv din iad e diavolul. * Chiar gol, plicul sigilat conține secrete. * - „Sunt poetul de mâine”, a pus el. - „Vom vorbi despre asta poimâine”, i-am răspuns. * Toți vă vor binele. Nu vi-l lăsați luat. * Când unor le scapă cârma din mână, ar putea să se izbească cu ea în frunte. * Nu crede nici în propria-ți inimă, îți înghite sângele. * Este de-o ignoranță enciclopedică. * Ca să sari în prăpastie nu-ți trebuie trambulină. * Construiți punți între oameni. Neîndoios, rabatabile. * Câte din cuvintele din urmă n-ar dori să fie primele! * De obicei, ceea ce a ars în noi ne mai și afumă. * Cum cresc piticii? În grosime. * Ca să fii tu însuți, trebuie să fii cineva. * Păcat că în rai se merge cu dricul! * Nu te așeza la masa canibalilor, te poți vedea în castron. * Prostia nu te scutește să gândești. * Optimistul și pesimistul se deosebesc numai în ceea ce privește data sfârșitului lumii. * Unele tragedii naționale nu cunosc pauze. * Nu provoca pe cretin să scrie capodopere. Dacă reușește?! * Papagalii discreți nu repetă nimic. * Totul este în mâinile omului. De aceea trebuie spălate cât mai des. * Petele albe au dispărut de pe hărți. Au apărut pete sângerii. * În capitală, și câinii latră mai central. * Nu tăia craca pe care stai, decât atunci când vor să te spânzure de ea. * Și ușurința are greutatea ei specifică. * Poetul se uită bănuitor la cuvintele sale: care din ele îi vor împodobi piatra funerară? * Oare un misionar devorat poate să-și considere misiunea îndeplinită? * Idealul sclavilor: târgul unde să-și poată cumpăra stăpânii. * Trogloditul n-a fost troglodit. Se afla la nivelul civilizației de atunci. * Memoria slabă a dat aură legendelor. * Adevăratul ales n-are de ales. * Nu toate păsările Phoenix care se nasc din propria cenușă doresc să-și recunoască trecutul. * Să fim oameni măcar atâta timp cât știința n-a descoperit că suntem altceva. * După cum sfârâie, știi ce se coace. * A accepta laurii înseamnă a trăda dimensiunile capului. * Dușmanul adevărat nu te părăsește niciodată. * Prima condiție a imortalității este moartea. * Cine a supraviețuit unei tragedii n-a fost eroul ei. * Greșeala devine greșeală atunci când se naște ca adevăr. * O să fiu un scriitor regional. Mă voi limita la globul pământesc. * Am văzut efecte care în fiecare an nășteau alte cauze. * Toate ficțiunile disparate pe care le avem se compun dintr-o realitate comună! * Peștii care trec prin ochiul plasei or fi suferit oare de complexul inferiorității? * Un clasic nu moare. E dat doar uitării. * Capodopera o poate înțelege și un prost. Însă cum? * În unele izvoare de inspirație, muzele își spală picioarele. * Scriitorul nemuritor moare în epigoni. * Despre o epocă spun mai mult cuvintele nefolosite decât cele suprasolicitate. * Când apa ți-ajunge la gură, nu fi mâhnit că nu-i potabilă. * Când te afli cu lupul într-o groapă, nu-l trata cu indiferență. * A zis eunucul: „Ce să fac cu o femeie, trebuie să am harem!” * Apologeților Nopților Cuțitelor Lungi nu le-au lipsit niciodată nici Furculițele Lungi și nici Lingurile Lungi. * În casa spânzuratului nu se vorbește de funie. Dar în casa călăului? * Sunt prezentabil, sunt puternic, sunt inteligent, sunt bun. Și toate astea le-am descoperit singur! * Lupta dintre doi Hamleți e cam așa: cine trebuie să fie și cine nu trebuie să fie? * Cei care lipsesc n-au niciodată dreptate, dar foarte des își păstrează viața. * Fiecare gunoi care se luptă cu ventilatorul se crede Don Quijote, * Puritanii ar trebui să poarte două frunze de viță la ochi. * În pregătirea jonglerului obligatoriu trebuie să intre necunoașterea legilor fizicii. * Purta stindardul sus, nu voia să-l vadă. * Arta a fost pasiunea lui. A pus-o în urmărire. * În ce cred? În Dumnezeu, dacă există. * Idealiștii doresc materializarea spiritelor. * Dacă dușmanul tău face un pas greșit, fii atent! Dansați după aceeași melodie. * Poți condamna pe cineva la uitare, dar pedeapsa e dusă la îndeplinire de cei care țin minte. * Semnul mirării s-a cocoșat, devine semn al întrebării. * Printre canibali or fi și vegetarieni? * Sunt convins că secretul existenței s-a schimbat de multe ori din clipa cifrării lui. * A protestat mult. „Pro” l-a indus în eroare. * În cuvintele sale s-a închis o epocă. E vorba de un poet? Nu, despre un judecător. * Fii realist: nu spune adevărul. * Lipsa de talent se recuperează prin lipsă de caracter.
(Stanisław Jerzy Lec, „Gânduri nepieptănate”, culegere, prefață și traducere de Nicolae Mareș, Editura Colosseum, București, 1991)