Deputatul liberal Cezar Preda, membru în comisia parlamentară de control asupra activității SRI, a oferit o replică lui Traian Băsescu, fiind deranjat de o afirmație a fostului preşedinte, conform căreia acest organism parlamentar nu exercită în practică un control civil asupra serviciilor de informații.

Cezar Preda a declarat, într-o emisiune, la Digi24, că cel mai mare control și singurul control civil al Serviciului Român de Informații se face prin președintele României în funcție și prin omul pe care acesta l-a nominalizat ca director al acestui serviciu, care e un civil.

„Nu comisia parlamentară exercită controlul civil al serviciilor de informații, ci directorul acestora – că a fost Timofte, că a fost dl. Maior, că este acum dl. Hellvig, că a fost dl Iliescu, că a fost dl Băsescu, că-i acum dl Iohannis, cele două persoane reprezintă controlul civil al serviciilor secrete românești”, a spus parlamentarul la Digi24, înemisiunea „Kilometrul 0”.

„Dacă cumva directorul SRI sau directorul SIE constată că întreg serviciul militarizat nu face ceea ce ar trebui să facă pe lege, are foarte multe pârghii din interiorul instituției ca director să ia măsuri pe regulamentele domniei sale, dacă îi trebuie elemente legale ajutătoare se adresează comisiei Parlamentului și noi elaborăm legislația sau o propunem exact cum o propune directorul sau președintele țării, a explicat Cezar Preda.

Horoscopul lui Dom’ Profesor, 12 decembrie 2024. Roger-Pol Droit, despre săraci 

Jaful secolului la Călărași, în 40 de secunde. „Tâlharul gentilom”, prins de o florăreasă

Cezar Preda spune că serviciile secrete româneşti sunt exact aşa cum vor preşedinţii ţării noastre.

„Ca să lămurim pentru totdeauna. Știți, un președinte trei ani spune că serviciile sunt foarte bune, pentru că el le controlează, și când nu-i mai convin spune: dom'le, n-am control civil! Serviciile secrete românești sunt exact cum vor președinții țării noastre și directorii acestor instituții”, a subliniat liberalul.

Liberalul aminteşte că directorii serviciilor sunt civili, nu militari.

„Comisia face controlul bugetului, asigură efortul material al acestor servicii așa cum este prevăzut în buget, răspunde absolut tuturor cererilor pe care le adresează orice persoană din România cu privire la interferența, imixtiunea acestor servicii în viața sa privată, conform legii care ne-a înființat ca și comisie, dar nu că asigurăm controlul civil noi, ci cei care conduc de fapt serviciile, directorii acestora sunt civili, nu militari”, a insistat parlamentarul.

La rândul său,  fostul consilier prezidențial Cristian Diaconescu a făcut o clarificare referitoare la sesizările de la Parchet. Cristian Diaconescu susţine că o plângere de natură să genereze sesizarea unei instanțe trebuie să nu fie făcută cu rea-credință și trebuie să aducă niște elemente preliminare din care să rezulte că e necesară dezvoltarea acestei anchete.

„Deci cineva a făcut o sesizare, Parchetul, pe baza acestei sesizări în general hotărăște redeschiderea unei urmăriri penale, dacă această sesizare conține elemente concrete noi și dacă s-a acționat cu bună-credință, toate structurile statului sunt obligate să colaboreze pentru clarificarea cauzei penale, indiferent la cine se referă. 2. Dacă această sesizare nu este serioasă, ei, atunci am un mare semn de întrebare în legătură cu rațiunile care par a nu fi de natură juridică, ci de natură politică în legătură cu gestul Parchetului General. Și-atunci avem o problemă. Situația ca atare se referă la funcționarea statului”, a punctat Cristian Diaconescu, fost consilier prezidențial și fost ministru de externe și al justiției.

 

Discuția a apărut în contextual în care, pentru prima oară de când nu mai e președinte,Traian Băsescu a fost chemat săptămâna trecută în instanţă în legătură cu o plângere făcută de Corneliu Vadim Tudor. Acesta susține că fostul șef al statului și-a însușit o parte din răscumpărarea ce ar fi fost plătită în 2005 pentru eliberarea jurnaliștilor români răpiți în Irak.  

Cezar Preda spune că, în opinia sa, atunci când instituții ale statului iau decizii care reflectă independența justiției în ceea ce-i privește pe înalți oficiali – șeful statului, fostul șef al statului, primul ministru, atunci conducătorii acelor instituții ar trebui să iasă public și să explice ce se întâmplă şi care sunt cauzele.