Noi perspective asupra activității neuronale legate de singurătate ne-ar putea ajuta să îmbunătățim modul în care o tratăm, susțin cercetătorii. Astfel, s-ar putea reduce numeroasele efecte asupra sănătății fizice și mentale asociate sentimentelor de singurătate.
Creierul nostru reacționează la singurătate într-un mod aproape opus modului în care reacționează la sentimentele de înțelepciune, potrivit acestui nou studiu al experților de la Universitatea din California, scrie Sciencealert.
Acesta vine în urma unor alte cercetări care sugerează că, cu cât credem că suntem mai înțelepți, cu atât ne simțim mai puțin singuri. Deși această asociere între singurătate și înțelepciune a fost descoperită înainte, acum este prima dată când oamenii de știință au reușit să privească legătura aparentă la nivel neuronal. „Ne-a interesat modul în care singurătatea și înțelepciunea se raportează la prejudecățile emoționale. Adică felul în care răspundem la divrese emoții pozitive și negative”, spune neurologul Jyoti Mishra, de la Universitatea din California San Diego.
Cu ajutorul a 147 de participanți cu vârsta cuprinsă între 18 și 85 de ani și cu electroencefalograme (EEG), echipa de la Univeristatea americană și-a concentrat atenția asupra joncțiunii temporo-parietală (TPJ), un centru cerebral în care sunt colectate și apoi procesate informații interne și externe.
Voluntarilor li s-a oferit un sondaj de autoevaluare pentru a-și evalua sentimentele de singurătate și înțelepciune. Apoi li s-a cerut să finalizeze un test cognitiv simplu în timp ce o selecție de chipuri cu expresii pozitive (fericite), negative (triste), amenințătoare (supărate) sau neutre erau afișate în fundal.
Persoanele autoevaluate singuratice au fost cel mai mult distrase de chipurile supărate - procesele lor cognitive TPJ au încetinit. Persoanele mai înțelepte au răspuns mai mult la chipurile fericite, procesele cognitive TPJ accelerându-se. Reacțiile neuronale au fost în multe privințe contrare, în funcție dacă cineva se simțea singur sau înțelept.
Cercetătorii au descoperit și că reacția singuratic-furioasă a provocat mai multă activitate în cortexul parietal superior stâng al creierului (important pentru alocarea atenției), în timp ce reacția fericit-înțelept a provocat mai multă activitate în partea stângă a creierului (care se ocupă de caracteristici sociale, cum ar fi empatia).
Echipa de experți spune că vor fi necesare mult mai multe cercetări. Dar tot ei susțin că studiul oferă o indicație utilă a modului în care indivizii mai singuri procesează informații în creier.
Vîrsta nu pare să aibă vreo legătură cu această prelucrare a informațiilor. Dar cu singurătatea care atinge acum niveluri „epidemice”, potrivit cercetătorilor, orice ajutor pe care îl pot obține experții medicali în gestionarea acestor sentimente (și impactul lor asupra mentalului și fizic sănătate) trebuie să fie analizat.