Ruxandra Donose a fost aplaudata minute in sir de publicul Operei.
Daca nu stiati, deliciosul Turnedou Rossini este nu prima, ci a doua cale spre nemurire a lui Gioacchino Rossini.
Caci cel mai cunoscut bucatar dintre compozitori si cel mai celebru compozitor dintre bucatari a fost creatorul care a adus glorie mondiala scolii italiene de opera, fiind, pana la intrarea in scena a lui Verdi, cel mai adulat compozitor din peninsula.
In mod inexplicabil, Rossini (despre care Beethoven vorbea cu admiratie) a renuntat sa mai compuna opera la varsta de 36 de ani (cand altii abia incep sa se faca cunoscuti) si s-a dedicat unei vieti tihnite, savurand diverse delicatese pe care le prepara sau chiar le inventa el insusi...
„Cenusareasa”, dramma giocoso in doua acte, nu s-a jucat in Romania in cei aproape 200 de ani scursi de la premiera absoluta. Un gest reparator a venit din partea Operei Nationale din Bucuresti, care a pregatit aceasta capodopera pentru intalnirea cu publicul, deocamdata in versiune concertanta.
Ovatii pentru Donose
Joi seara, reprezentatia s-a bucurat de prezenta celebrei mezzosoprane Ruxandra Donose, una dintre cantaretele romance care au o cariera stralucitoare pe marile scene de opera ale lumii.
Parca mai in forma ca niciodata, ea a cantat cu o dezinvoltura si cu o expresivitate care i-au adus minute intregi de ovatii. De o muzicalitate cu totul speciala, cu o agilitate remarcabila, cu o caldura speciala a glasului, cu inteligenta actoriceasca si plina de farmec, Ruxandra Donose a fost vedeta unui spectacol desfasurat cu sala arhiplina.
De remarcat ca si colegii de scena au facut eforturi de a se ridica la nivelul de varf impus de solista-oaspete. Dirijorul Adrian Morar a condus cu fermitate si cu atentia indreptata spre cele mai mici amanunte Orchestra Operei Nationale, care a sunat mai bine ca la multe spectacole cand, fiind in fosa, nu exista emotiile prezentei „la vedere” in fata publicului.
Spectacol fara decoruri
Numitorul comun al echipei solistice a fost tineretea. Desi era anuntata „opera in concert”, solistii au evoluat cu pasiune si cu dezinvoltura actoriceasca intr-un spatiu larg creat in fata si in lateralele orchestrei, creand practic un spectacol fara decoruri.
Cele doua surori vitrege ale Cenusaresei au fost interpretate foarte bine de Anna Mirescu si de Antoanela Barnat. Cu adevarat irezistibil a fost basul clujean Petre Burca, in „Don Magnifico”.
La un nivel superior altor personaje interpretate s-a situat Mihnea Lamatic (pacat ca nu a putut renunta la partitura), iar Vicentiu Taranu (apeland si el la partitura) s-a situat in acelasi registru calitativ.
Tenorul Darius Coltan, si el clujean, are o voce sigura, agila, are date muzicale certe, dar emisia inchisa, oarecum nazala, marcheaza negativ calitatea timbrala si spectaculozitatea sunetului.
Nu trebuie trecuta cu vederea evolutia buna a corului barbatesc, condus de Stelian Olariu, ca si participarea Mihaelei Valcea, la clavecin (orga electronica).
Putem conchide ca a fost o seara memorabila, marcata de exceptionala evolutie a Ruxandrei Donose, care a avut generozitatea de a oferi si publicului de acasa satisfactia intalnirii cu o cantareata care isi deruleaza succesele pe marile scene ale lumii.
Celebra Din Bucuresti la Covent Garden
Ruxandra Donose, in varsta de 43 de ani, absolventa a Conservatorului bucurestean la clasa Georgetei Stoleriu, desfasoara o prodigioasa cariera internationala, inceputa dupa 1989.
Spectaculosul ei repertoriu cuprinde opere (peste 60 de roluri), creatii vocal-simfonice si lieduri. A cantat pe aproape toate marile scene ale lumii, insotita de cronici laudative, atat in ceea ce priveste vocalitatea, cat si inteligenta muzicala si evolutia scenica.
Cariera ei evolueaza intre Europa (Staatsope Viena, Royal Opera „Covent Garden” Londra, Glyndebourne, Moscova, Bruxelles etc.) si SUA (Metropolitan, Carnegie Hall, San Francisco Opera, Philadelpia, San Diego etc.).
A colaborat cu unii dintre cei mai importanti dirijori, regizori si cantareti ai lumii, dar nu uita sa revina cu consecventa si acasa, spre bucuria melomanilor romani.