Actualitate
Boc a inaugurat centura "de diamant" a Clujului. În 5 ani, costurile au crescut de 3 ori
După cinci ani de lucrări şi aproape 150 de milioane de euro investite, centura de nord-est a municipiului Cluj Napoca a fost inaugurată, azi, în prezenţa premierului Emil Boc.
Şoseaua de centură are o lungime de 23,7 kilometri şi permite ca traficul rutier să nu mai tranziteze municipiul Cluj Napoca. Cei care vin dinspre Bucureşti sau Alba Iulia, pe DN1, şi vor să ajungă în nordul ţării, respectiv la Baia Mare sau în judeţele din Moldova, nu mai trebuie să tranziteze municipiul Cluj Napoca. După localitatea Vâlcele, de pe DN1, circulaţia înspre nordul ţării se va putea face pe şoseaua de centură care ajunge la Apahida, şi face legătura cu DN1C. Şoferii vor putea face şi o economie importantă de carburant, deoarece vechiul traseu avea o lungime de aproape 50 de kilometri faţă de 23 cât există în prezent. Un alt avantaj al acestei şosele de centură este reprezentat de faptul că traficul greu nu mai trebuie să coboare celebrul deal al Feleacului, locul unde în decursul timpului au avut loc zeci de accidente grave datorate defecţiunilor tehnice la sistemul de frânare.
Centura de diamant sau centura de lut
Şoseaua de centură a fost botezată de clujeni "centura de diamant" sau "centura de lut". Prima denumire vine de la preţul exagerat de mare care s-a plătit pentru construcţia acestui proiect. Dacă în 2006, lucrările au fost licitate pentru suma de 64 de milioane de euro, acestea au ajuns să coste, azi, aproximativ 152 de milioane de euro. Oficialii guvernamentali pun aceste creşteri de preţ pe seama lucrărilor de anvergură care au avut loc în zona localităţii Vâlcele, unde au existat alunecări importante de teren. De la aceste alunecări vine şi al doilea nume al centurii, şi anume centura de lut. În timpul lucrărilor, în mai multe zone ale şoselei de centură au existat alunecări masive de teren, chiar şi în lungime de un kilometru, fapt ce a dus la o întârziere a termenului de finalizare a lucrărilor. Mai mult, a existat o situaţie când şoseaua, gata asfaltată şi marcată rutier, s-a scufundat zece metri din cauza faptului că nu a rezistat fundaţia drumului, care a fost construită peste o pungă de noroi. Pentru a stabiliza dealurile din zonă, constructorii au fost obligaţi să construiască un zid de protecţie în lungime de patru kilometri care seamă mai degrabă cu linia Maginot, construită de francezi pentru a putea împiedica invazia nazistă.
Recomandările noastre
