„Centrul“ se spală pe mâini de maidanezi

Autorităţile centrale refuză să se ocupe de problema câinilor fără stăpân, deşi legislaţia votată recent de parlament le dă această sarcină. Poliţia şi veterinarii preferă să ridice din umeri şi să arunce câinii în ograda primăriilor. Poliţia şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (ANSV) ar trebui să se ocupe, conform Legii 9/2008, de soarta animalelor. Poliţia ar trebui să intervină dacă un stăpân îşi abandonează câinele pe stradă şi să-l amendeze.

ANSV ar trebui să aibă o bază de date cu toţi posesorii de câini şi pisici şi să ţină sub control înmulţirea acestora, ca măsură de prevenire a proliferării animalelor fără stăpân de pe străzi. Primăriile şi ecarisajul ar avea, astfel, de gestionat ce mai rămâne, adică un număr de maidanezi din ce în ce mai mic. Aşa stau lucrurile în ţările civilizate: nu există câini ai străzii, deci nici dilema eutanasierii lor.

În România însă, chiar dacă tocmai s-a votat o lege pentru drepturile animalelor, autorităţile îşi pasează încă răspunderea aplicării ei. Poliţia aruncă problema în ograda foştilor gardieni - acum poliţişti comunitari ai primă riilor -, iar ANSV, care trebuia să elaboreze normele metodologice pentru Legea 9/2008, continuă să susţină că nu e treaba ei. Ambele instituţii, nominalizate clar în finalul Legii 9, sunt în subordinea guvernului. LEGI CU LACUNE Poliţia urmăreşte doar câinii de rasă Legislaţia nu îi sancţionează pe cei care adoptă câinii maidanezi şi pe urmă le dau drumul pe străzi, spun ofiţerii Serviciului de Poliţie Canină, adăugând că nu există nicio lege care să stabilească cine anume trebuie să monitorizeze persoanele care au decis să crească un maidanez.   „Acesta este şi motivul pentru care mulţi bucureşteni iau astfel de animale din adăposturi sub pretextul că stau la curte şi vor să îi îngrijească, după care îi lasă liberi pe străzi. Ştiu că nu pot fi traşi la răspundere. Cei care se hotărăsc să adopte maidanezi completează un formular prin care îşi iau un angajament privind viaţa şi sănătatea patrupedului. Însă problema apare abia după ce câinele e luat din adăpost, pentru că în legislaţie nu se specifică cine anume trebuie să monitorizeze aceste persoane. Partea de prevenire a fost lăsată în suspans“, au precizat poliţiştii.

Oamenii legii îi pot sancţiona doar pe proprietarii câinilor de rasă care fac parte din categoria I (cei de luptă şi atac: pitbull etc.) şi a II-a (rotweiller, ciobănesc caucazian etc.), dacă îşi neglijează patrupedele sau dacă animalele lor rănesc o persoană.

Horoscopul lui Dom’ Profesor,16 decembrie 2024. 2025, perioade de evitat 

Catastrofă în Marea Neagră. Au așteptat ajutor patru ore, apoi s-au scufundat

„La sfârşitul lunii ianuarie, în Bucureşti existau 1.778 de câini de rasă. Anul trecut, au fost date 21 de sancţiuni contravenţionale, pentru nesupraveghere, şi s-au întocmit 7 dosare penale pentru vătămare corporală. Din punctul meu de vedere, poliţia comunitară ar trebui să fie cea care monitorizează persoanele care adoptă câini maidanezi, tocmai pentru a ne asigura că nu ajung din nou în stradă“, au completat poliţiştii. (Mihaela Stănciucu) AMBULANŢA CÅINILOR CU STĂPÅN ANSV nu vede maidanezii Problema câinilor maidanezi nu poate fi rezolvată de Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară (ANSV), pentru că instituţia se ocupă doar de animalele cu stăpân, ne-au transmis reprezentanţii autorităţii. Prin urmare, responsabilitatea maidanezilor cade în sarcina autorităţilor locale şi a ONG-urilor. Deşi era de aşteptat ca normele metodologice ale Legii 9/2008 (privind protecţia animalelor) să dea sarcini precise veterinarilor, acest lucru nu se va întâmpla.

Proiectul, care va fi făcut public peste câteva săptă mâni, nu schimbă cu nimic situaţia de acum: veterinarii ANSV tratează doar animalele cu stăpân şi se ocupă de bunăstarea acestora, în timp ce veterinarii angajaţi de primării şi ONG-uri îi vor steriliza pe cei din stradă.

„Funcţionăm ca un fel de ambulanţă. Rolul nostru nu este de a-i trata pe termen lung pe maidanezi“, spune Radu Roatiş, preşedintele autorităţii. Potrivit acestuia, maidanezii ar trebui să fie subiectul unei dezbateri publice, mai ales pe fondul cazurilor de rabie apărute în ultimul timp. (Adelina Vlad) DIN ŢARĂ Hingheri atacaţi cu bâte În fiecare oraş din ţară trăiesc în prezent mii de câini fără stăpân. „Este o problemă naţională“, apreciază primarul din Focşani, Decebal Bacinschi, poreclit „Dr. Mengele“ pentru soluţia pe care o susţine: exterminarea. CLUJ-NAPOCA. „Pentru a face faţă numărului tot mai mare de câini comunitari, primăria a luat decizia construirii unui nou adăpost“, a spus Sorin Apostu, directorul Direcţiei Tehnice din cadrul primăriei. În total, pe străzile din Cluj-Napoca se află în jur de 7.000 de maidanezi. Doctorul veterinar Cristian Pop, de la Centrul de Ecarisaj din Cluj-Napoca, a declarat că, în anul 2007, au fost capturaţi în jur de 1.200, din care 900 au fost eutanasiaţi. După intrarea în vigoare a legii care interzice eutanasierea câinilor fără stăpân, numărul adopţiilor a scăzut la jumătate. (Mihai Şoica) CONSTANŢA. Peste 15.000 de câini vagabonzi sălăşluiesc în Constanţa. „De la începutul săptă mânii viitoare începem să adunăm câinii din staţiunea Mamaia pentru pregătirea sezonului“, spune Ionel Togan, şeful Serviciului Dotări Urbane, Ecarisaj, Deratizare şi Dezinsecţie. De multe ori, hingherii sunt atacaţi de localnici cu bâte şi pietre. Primăria, nemulţumită de noua lege a protecţiei animalelor, are un proiect potrivit căruia cei ce adoptă un maidanez vor plăti o taxă anuală de 5 euro, dacă animalul e sterilizat, respectiv 500 de euro dacă refuză sterilizarea. (Feri Predescu) IAŞI. Problema câinilor fără stăpân ar trebui rezolvată până la sfârşitul anului 2012, conform unui plan întocmit de primărie în urmă cu doi ani. În total, primăria alocă în medie 65.000 de lei lunar pentru gestionarea problemei. Numărul maidanezilor a ajuns, în prezent, la 6.000-10.000 de exemplare. Datele diferă în funcţie de cine face estimările. Conform cifrelor oficiale, în ultimii trei ani au fost prinşi în jur de 17.000 de maidanezi, din care 12.000 au fost eutanasiaţi, iar alţi 5.000 au fost eliberaţi în teritoriu. Municipalitatea locală lucrează în acest moment cu 5 echipe de hingheri şi cu 4 medici angajaţi la un padoc aflat în afara oraşului. (Cezar Pădurariu)

FORUM EVZ Mesaje postate pe evz.ro > Vasile Albuş: Cei care conduc ţara nu sunt muşcaţi. Dacă unuia i s-ar întâmpla, am scăpa de câini în trei zile. Poate o rugăm pe vreo vedetă să se lase muşcată. Dacă un om simplu e muşcat, asta nu impresionează pe nimeni. > Alex I. Popescu: Nicăieri nu e ca la noi. În Germania şi Austria, am umblat în multe oraşe, dar nu am văzut un câine liber, iar cei bolnavi şi cei care nu sunt adoptaţi în două săptămâni sunt eutanasiaţ i, e o practică obişnuită, nu sare nimeni în sus.   > Nae Camionagiu: Eutanasiere în masă sau internarea în pensiuni canine? De ce nu se începe cu începutul: adunarea lor de pe stradă? După aceasta, cei sănătoşi şi tineri vor fi sterilizaţi, urmând ca soarta lor să se hotărască după, iar cei bolnavi şi cei bătrâni... eutanasiaţi. E-MAIL Mesaje primite la maidanezi@evz.ro > Anca A.: În sterilizare nu cred. Nimeni nu va reuşi niciodată să sterilizeze toţi câinii şi să o mai facă şi într-un mod profesionist, fără brutalitate faţă de animale. Eutanasierea este o soluţie. Trebuie clar încercat ca eutanasierea şi prinderea câinilor să se facă fără agresivitate, civilizat şi profesionist. > Florin Ivănică: Oare trebuie să devenim măcelari pentru a rezolva o problemă care este atât de simplă: obligativitatea primăriilor de a inventaria câinii cu stăpân; acţiune susţinută de sterilizare a tuturor câinilor, cu stăpân sau comunitari; marcarea celor sterilizaţ i, cipuri sau mai simplu tatuaj în ureche. Luaţi exemplul altor state, cum ar fi Ungaria. MESAJ DIN OLANDA Summitul NATO, spaima câinilor La două zile după intervenţia unor activişti finlandezi, a sosit şi un mesaj din Olanda, de la Nathalie Klinge, şi ea membră a unor asociaţii pentru protecţia animalelor: „Am înţeles că autorităţile vor curăţa străzile de câini comunitari, prin prinderea şi apoi omorârea lor, şi toate astea pentru Summitul NATO din aprilie. În acest moment, presa din ţările vesteuropene aduce în discuţie situaţia câinilor din România. Sunt publicate imagini cu hingheri omorând sau abuzând animale şi arătând, pe de altă parte, succesul sterilizării câinilor. Sute de petiţii circulă prin toată lumea pentru a opri cruzimea asupra animalelor din România“.