Preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Lucian Duţă, vorbeşte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Evenimentul Zilei", despre mecanismele ingenioase de furt din sistem de sănătate şi despre anchetele în care sunt implicaţi medicii care au fost "prinşi".

Pacienţi care-şi cumpără de la medicamente la pansamente în spitale, bolnavi care se sting cu reţetele în mână, şpagă şi tunuri, excursii exotice, internări şi prescripţii "în alb", conflicte ascuţite între "magnaţii" farmaceutici şi autorităţi şi deficit cât cuprinde. Lucian Duţă, preşedintele Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, vorbeşte într-un interviu acordat în exclusivitate pentru "Evenimentul Zilei", despre mecanismele ingenioase de furt din sistem şi anchetele în care sunt implicaţi medicii care au fost "prinşi", despre necesitatea privatizării şi informatizării Sănătăţii şi explică veşnica problemă a sistemului: de ce nu ajung niciodată banii pentru toţi asiguraţii.

EVZ: Susţinătorii taxei clawback spun că, în România, consumul de medicamente a luat-o razna, în timp ce adversarii ei, în speţă, producătorii de medicamente, avertizează că o astfel de măsură îi îngenunchează şi le scade drastic vânzările. Cine are dreptate? Lucian Duţă: În primul rând, taxa clawback e un instrument indispensabil pe care toate statele îl folosesc la ora actuală pentru a menţine un echilibru între resurse şi tendinţa relativ naturală a producătorilor de medicamente de a creşte necontrolat consumul de medicamente. Gândiţi-vă că, în România, în ultimii trei ani a existat un fenomen îngrijorător. În anul 2007, când încă mai exista plafon de consum la farmacii, chiar dacă era uşor neplăcut pentru populaţie, înregistram chiar excedent bugetar, deci ne încadram în buget foarte bine, chiar ne mai rămâneau bani. În 2008, ministrul Nicolăescu a desfiinţat singurul mecanism de control al consumului, din raţiuni electorale.

Deficit de 0,5% din PIB dintr-un foc

De atunci se trag toate datoriile?Astfel, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate s-a confruntat, în 2010, cu un deficit brusc de aproximativ 500-600 de milioane de euro, care înseamnă cam 0,5% din PIB. Acest deficit s-a accentuat şi a ajuns, în prezent, la peste 1 miliard de euro, cam 20% din bugetul total al Sănătăţii. Ei bine, clawback-ul vine în contextul în care în ultimii trei ani am fost singura ţară cu un consum "liber"de medicamente.

Producătorii spun că taxa e prea mare şi că va scădea cu 30% piaţa. Nici măcar nu este o taxă, pentru că ar fi avut o valoare fixă. Cum este variabilă, încearcă să tempereze consumul nejustificat de medicamente, cu precădere cele scumpe. La noi este un obicei ciudat: dacă un pacient are nevoi terapeutice identice, dar la preţuri diferite, medicii şi farmaciştii întotdeauna vor elibera medicamentul cel mai scump, chiar dacă are acelaşi efect. Dacă taxa e prea mare sau prea mică, nu pot să mă pronunţ, eu nu am bilanţurile lor contabile , însă, trebuie să înţeleagă că piaţa nu va mai fi un sac fără fund.

"Ca să-şi justifice banii, spitalele internează şi pacienţi care nu ar avea ce căuta acolo"

Este posibil ca aceste companii farmaceutice "să-şi strângă jucăriile" şi să plece, aşa cum s-a întâmplat în Grecia, de exemplu? Nu avem nicio garanţie că acest lucru nu se va întâmpla. Până acum, nu am primit niciun semnal de la vreo companie că ar vrea să plece, însă, chiar şi aşa, retragerea unui medicament din ţară sau de pe lista de compensate nu înseamnă că nu avem şi alte variante terapeutice. Zilele acestea vom mai avea o rundă de consultări cu producătorii pe acest proiect.

Vor creşte exporturile paralele (cumpărarea medicamentelor ieftine din ţară şi comercializarea lor în străinătate, la preţuri mai mari) în perioada următoare? Exporturile paralele nu sunt ilegale, din păcate. În condiţiile în care avem preţul cel mai mic la medicamente este posibil să mai crească. Dar, pe măsură ce statele europene încep să scadă şi ele preţurile la medicamente, fenomenul se va diminua de la sine.

Aţi afirmat în nenumărate rânduri că se fură. Cine şi cum fură?Sunt foarte multe mecanisme la ora actuală prin care sistemul poate fi fraudat, dar cele mai importante rămân: 1. eliberarea de reţete false, practic, pe numele dumneavoastră sistemul permite să fie scrise reţete, iar eu decontez banii, deşi n-aţi fost la doctor niciodată, 2. reţete la morţi, pe care le-am depistat şi le-am tot prezentat în presă şi 3. internările "forţate". Pentru ca spitalele să-şi poată îndeplini contractele cu casele de asigurări şi să-şi justifice banii, forţează internările. De multe ori, pacienţii aceia nici n-au ce căuta în spital, dar noi plătim ca şi cum ar avea nevoie de serviciile acelea.

Care ar fi frauda totală? Eu cred, groso modo, că nivelul de pierderi care ar putea fi recuperat este de cel puţin 300 de milioane de euro pe an, foarte puţin din ce se fură. De aceea, este mai bine să previi.

Ce măsuri aţi luat împotriva medicilor pe care i-aţi prins furând? Pe unii i-am acţionat în justiţie şi chiar ne-am recuperat prejudiciile, alţii sunt încă cercetaţi. Mai degrabă ar trebui să vorbesc despre măsurile care ar trebui luate pentru a elimina furturile. Suntem într-un proces amplu de informatizare şi sper că, la anul, pe vremea asta, să vin şi să spun că o mare parte din frauda pe prescripţie a fost eliminată, pentru că, în câteva luni, va fi gata şi modulul informatic de reţetă electronică. Nu vei mai putea scrie reţete cu pixul, nu vei mai putea frauda, pentru că te vede sistemul.

Ce se mai ştie despre cazul medicului Tiberiu Mogoş, suspectat că a furat 500.000 de euro cu reţete false?Ştiu că a fost trimis în judecată, dar anchetele făcute de procurori în acest caz durează foarte mult, pentru că este foarte greu să iei fiecare pacient în parte să-l întrebi dacă a primit reţeta respectivă, dacă a primit două medicamente sau cinci. Ştiu că procurorii care au instrumentat acest caz au dus o muncă titanică, au discutat cu mii de oameni. De-aia e mai bine să previi decât să încerci să recuperezi sumele. Ori protocoalele terapuetice şi de internare tocmai acest rol îl au. Vă mai amintiţi ce s-a întâmplat acum câteva luni, când am vrut să introducem aceste reguli la internare, care nici nu au fost inventate de noi, ci rezultatul unui studiu efectuat de MS în urmă cu 4-5 ani. Aţi văzut reacţia? Rezistenţa la schimbare este formidabilă. Sistemul de sănătate pot spune că este mult mai rezistent la schimbare chiar decât cel de învăţământ.

"Pe producătorii de medicamente îi interesează doar cifra de afaceri"

La cât se ridică în acest moment datoriile către furnizorii medicali? Din punct de vedere legal, să fie clar, nu avem datorii, ci termene de plată prelungite, care sunt legale. Nu avem arierate pentru că suntem monitorizaţi de FMI, în schimb plătim reţetele la 300 de zile.

Farmaciştii spun că aceste termene ajung şi la 600 de zile, că sunt reţete neplătite şi de anul trecut. Nu este adevărat, vă spun că suntem monitorizaţi de FMI.

De ce le convine companiilor farmaceutice "să crediteze" sistemul? Pentru că pe ei îi interesează cifra de afaceri şi faptul că statul oricum le dă bani. Ce ne-am propus prin clawback: începem să vă plătim la timp, dar, dacă depăşiţi sumele, vă asumaţi chestiunea aceasta. Însă, aţi punctat bine, ei nu vor să-şi asume nişte chestiuni esenţale: că piaţa nu este nelimitată, ca până acum.

600 de milioane de euro era deficitul la bugetul asigurărilor în 2010. În prezent, a ajuns la peste 1 miliard de euro, cam 20% din buget

SCHIMBARE

De anul viitor, Sănătatea intră în privatizare, iar acum se discută cu experţi străini ce metodă s-ar potrivi. Ce se ştie cu siguranţă: asistenţa de urgenţă va fi garantată

Despre privatizarea sistemului de sănătate se vorbeşte din 2008. Abia de anul viitor însă sunt şanse ca privatizările şi asigurările private, care ar permite creşterea calităţii serviciilor şi ar aduce bani noi în vistieria aproape goală, să intre pe scară largă.

Există mulţi asiguraţi "cu numele", care îşi cumpără de toate în spital sau care merg în privat atunci când au nevoie. De ce nu sunt bani pentru toţi? Da, dar privaţii au şi ei contract cu Casa. Şi pacienţii plătesc eventual diferenţa. Nu neg că sunt puţini bani şi aceia sunt administraţi prost. Consumul de medicamente a crescut cu 70%. În loc să crească banii alocaţi spitalelor, pentru ca oamenii să nu-şi mai cumpere nimic, i-am pompat în medicamente.

S-a tot vorbit despre oportunitatea unui sistem privat de asigurări. Sunt idei de viitor? În acest moment, avem nevoie de schimbări majore. Nu mai avem resurse interne, nu mai putem impozita salarii, pensii. Trebuie să căutam alte mecanisme de atragere a capitalului, iar asta se poate face doar prin deschiderea către sistemul privat de asigurări. Aceasta este una din marile provocări şi priorităţi ale mandatului meu. Prin privatizare avem şi infuzie de capital, şi creşterea calităţii serviciilor.

Va exista un pachet de bază, căruia i se vor adăuga şi alte servicii, pentru care pacientul va plăti suplimentar? Nu am ajuns încă la acest nivel. Există mai multe feluri de asigurări: suplimentare, complementare, depinde cum îţi propui să defineşti acest pachet: ca listă negativă de servicii (refuzul anumitor servicii) sau, cum fac alte state: oferă un pachet larg de servicii şi fac liste mari de aşteptare. În prezent, ne consultăm cu specialişti internaţionali, chiar săptămâna trecută am avut discuţii cu experţi din Olanda, SUA, ca să ne facem o imagine despre ce s-ar potrivi în România. Oricum, până anul viitor trebuie să deschidem larg uşa privaţilor, pentru că în acest moment nu prea au acces pe piaţă.

Se merge pe modelul Olandei? Nu se merge pe ceva anume, pentru că nu există modele perfecte, fiecare ţară şi-a făcut propriul model. Trebuie să avem grijă ca viitoarele modele să elimine deficienţele celorlalte modele. Pachetul minimal de servicii nu va îngrădi dreptul pa cientului la servicii medicale. Nu înseamnă că dacă te-ai îmbolnăvit nu vei mai avea dreptul la asistenţă medicală.

Asistenţa medicală de urgenţă va suferi schimbări? Nici nu se pune problema, de aici nu se poate tăia nimic. "Consumul de medicamente a crescut cu 70%. În loc să crească banii alocaţi spitalelor, pentru ca oamenii să nu-şi mai cumpere nimic, i-am pompat în medicamente." LUCIAN DUŢĂ, preşedinte CNAS

ÎNTRE STAT ŞI PRIVAT

"M-aş trata în spitalele din România" Preşedintele CNAS spune că nu a existat niciun conflict cu fostul ministru al Sănătăţii în afara celui de idei. Nu comentează însă actuala relaţie de subordonare.

Ce înseamnă trecerea Casei de Asigurări în subordonarea MS? Nu vreau să comentez pe marginea acestui subiect. Ştiţi foarte bine că a fost o acţiune politică. Ordonanţa a ieşit până la urmă şi nu vreau să comentez dacă a fost sau nu justificată.

A existat un conflict între dumneavoastră şi fostul ministru al Sănătăţii? Nu a fost un conflict interuman, însă au existat divergenţe de idei: clawbackul, preţul de referinţă care introducea genericele pe listele de compensate şi gratuite. În condiţiile în care ni se tot reproşa din partea FMI că facem arierate, am hotărât să luăm măsuri tehnice şi dure, care nu au convenit.

Aţi încurajat consumul de generice. Sunt ele viitorul? Genericele sunt copii ale medicamentelor originale. Este nevoie şi de copii, şi de originale. Însă, acolo unde ai şi copii, nu văd de ce nu le-am folosi, mai ales că sunt acreditate, testate şi costă foarte puţin.

De unde ura furibundă faţă de generice? După cum ştiţi, concurenţa este foarte mare între producătorii de originale şi cei de generice.

V-aţi gândit să faceţi o campanie de promovare, având în vedere că mulţi pacienţi sunt bulversaţi? Ne-am propus să facem acest lucru, însă trebuie să şi respectăm anumite cerinţe legale, ca să nu fim acuzaţi că ne implicăm în piaţă.

V-aţi trata în spitalele din România? La privat sau la stat? Depinde despre ce boli vorbim. Pentru că unele boli nu pot fi tratate aici. Dacă ar fi posibil, categoric da, m-aş trata aici, indiferent dacă ar fi la stat sau la privat. Citiţi şi:

• Reţeta şi fişa electronică a pacientului au fost lansate. Fără carduri, nu pot fi folosite
• Reţete de fraudare în Sănătate
• Excursii în Tanzania pentru medicii care prescriu preferenţial medicamente
• Sănătatea, "cobaiul" unei armate de 19 miniştri în 21 de ani
• Medicii din spitale îşi vor putea negocia salariile