Guvernul a aprobat, vineri, proiectul de ordonanţă de urgenţă care aduce modificări Codului Muncii. Pe lângă introducerea definiţiei de salariu minim diferenţiat, au fost luate şi alte măsuri prin care Guvernul încearcă reducerea defi citului de forţă de muncă la nivel naţional. După adoptarea din ședința Executivului, anunțată de Ministerul Muncii, proiectul mai trebuie publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica. În momentul de față, salariul minim brut are un cuantum unic, fără să se facă vreo diferențiere.
1.Angajaţii cu studii superioare şi cu o vechime de cel puţin 15 ani vor primi mai mulţi bani prin introducerea în Codul Muncii a noţiunii de salariul minim diferenţiat. Deşi încă nu a fost încă stabilit nivelul salarial, de mai bine de o lună se vehiculează diverse sume: salariul minim brut pe economie ar urma să crească în viitorul apropiat de la 1.900 de lei la 2.080 de lei, iar în acest context persoanele cu studii superioare şi vechimea menţionată ar putea câştiga cu 270 de lei mai mult.
În urmă cu două săptămâni, Guvernul anunţa că „s-a luat decizia reintroducerii salariului minim brut garantat în plată diferenţiat în funcţie de nivelul de studii sau de vechimea în muncă, concept care a mai fost aplicat în România înainte de anul 2011: 2.350 de lei brut, adică cu 13% mai mult faţă de cel câştigat de persoanele fără studii superioare sau cu vechime mai mică de 15 ani”.
Pe marginea acestui subiect se poartă, în continuare, discuţii aprinse între reprezentanţii guvernului, cei ai patronatelor şi cei ai sindicatelor.
Un lucru este cert: niciun angajator nu poate stabili, nici măcar prin negociere, un salariu minim brut mai mic decât cel reglementat de Guvern, chiar dacă vorbim de un program de lucru mai mic de opt ore pe zi.
De asemenea, acolo unde există drepturi sau obligații ce depind de cuantumul salariului minim brut, raportarea se va face la salariul minim brut pe țară, nu la cel special pentru studii/vechime. În cazul de mai sus, se va folosi cuantumul de 2.080 de lei, nu cel de 2.350 de lei.
2.O altă prevedere a Codulului Muncii prevede creşterea vârstei de pensionare pentru femei de la 63 la 65 de ani. Acest demers trebuie făcut în scris şi pune în aplicare o decizie a Curţii Constituţionale ce vizează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. În prezent, contractul individual de muncă încetează de drept la momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare, respectiv vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare.
3.De asemenea, pensiile militare de stat se vor actualiza în fiecare an la 31 decembrie, ţinând cont de rata inflaţiei. Măsura a fost luată după de s-a constatat că media pensiilor militare este de aproape trei ori mai mică decât media pensiilor speciale. Concret, în luna octombrie erau în plată 64.204 pensii militare, pensia medie brută fiind de 3.839 lei, venit cu 102 lei mai mic decât al unui fost grefier (pensia medie a personalului auxiliar al instanţelor şi al parchetelor a fost de 3.941 lei în luna septembrie).
4.O altă modificare adusă de ordonanţă vizează persoanele care au absolvit învăţământul primar şi se află în evidenţa Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Acestea vor avea acces la programe de formare prin ucenicie. E
ste vorba de persoanele care au absolvit învățământul primar, aflate în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, dar și alte categorii de persoane vor avea acces la programe de formare prin ucenicie, de nivel 1 (cunoștințe generale și aptitudini de bază). Scopul măsurii este reducerea urgentă a deficitului de forţă de muncă la nivel naţional, dar și îmbunătățirea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor necesare pentru ocuparea unui loc de muncă. Astfel se vor putea înscrie la cursuri și persoane cu studii primare. Miniştrii sunt convinşi că prin acest demers va fi redus deficitul de forţă de muncă la nivel naţional.
Ajutor pentru firmele românești
Executivul a modificat prin hotărâre schema de ajutor de stat pentru investiţiile cu impact semnificativ în economie, în sensul că pragul de trei milioane de euro, pe care o firmă trebuia să-l investească pentru a fi eligibilă pe această schemă, a fost redus la un milion de euro, tocmai pentru a permite unui număr cât mai mare de companii româneşti să participe. Anul trecut, aceeaşi schemă de ajutor de stat a rămas închisă, iar anul acesta calendarul depunerii proiectelor a fost amânat de mai multe ori, astfel că primii bani vor intra în conturile companiilor beneficiare abia în 2019.