Cititorii evz.ro care iubesc muntele au trimis imagini şi descrieri ale unor locuri pe care nu le-au putut uita. Vă invităm să "călătoriţi" puţin alături de ei printre culmi, lacuri şi prin păduri de munte.

Invitaţia evz.ro, formulată ieri prin articolul dedicat Zilei Muntelui, a fost acceptată de câţiva dintre cititori. Aceştia au trimis imagini fabuloase ale unor obiective montane foarte cunoscute, dar şi a unor comori ascunse din Carpaţi. Aveţi mai jos imagini din Făgăraş, Parâng, Retezat sau Carpaţii de Curbură. Alte propuneri - însoţite de fotografii şi mici descrieri - sunt aşteptate la dan.arsenie@evz.ro sau la andreea.dogar@evz.ro. De asemenea, vă puteţi povesti întâmplările din munţi la secţiunea de comentarii.

• Munţii Adam şi Eva, judeţul Suceava

Munţii Adam şi Eva sunt o minune pur şi simplu care te întâmpină undeva în partea dreaptă a drumului naţional care face legatura între oraşele  Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc. Daca e să fiu sinceră, toţi munţii aceia pe care îi întâlneşti imediat ce traversezi dinspre Ardeal înspre Bucovina sunt de o frumuseţe rară şi eu iubesc să-i redescopăr indiferent de anotimp, de an sau de momentul zilei.   Adam şi Eva, nume predestinate parcă, se află în frumoasa comuna Pojorâta din judeţul Suceava. La poalele lor încă se mai întind minunate livezi cu fân frumos mirositor. Odată ce apuci să urci pe poteci -  care cred că sunt de mii de ani acolo - spre vârful fie al lui Adam, fie al Evei, ai impresia că cu fiecare pas te apropii tot mai mult de cer. Până ce totul explodează în momentul în care ai atins cele câteva stânci care se află chiar în vârful celor doi munţi-pereche. În faţa ta se deschide o panoramă de vis asupra comunei Pojorâta şi a întregii zone! Merită vizitaţi şi descoperiţi. Foto şi descriere:Raluca Belei

• Lacul Vulturilor, Munţii Siriului, Carpaţii de Curbură

Munţii Siriului cu vârfurile Siriu şi Mălâia, ambele peste 1700 m, ascund frumuseţi unice printre care un lac foarte frumos şi plin de legende. Acesta se numeşte Lacul Vulturilor sau Lacul fără fund. Se spune că aici în jurul acestui lac vulturii îşi învaţă puii să zboare. Tot aici poţi vedea renumita capră neagră, aninul verde şi o mare varietate floristică. Foto şi descriere: Ionel Uta

• Munţii Cernei/Godeanu, Bisericile din Bulz

Masivul Gugu, munţii Godeanu

Munţii Ţarcu, vestul Meridionalilor Foto: Petru Cristescu, petrucristescu.blogspot.com

• Munţii Făgăraş, Bâlea Lac

Transfăgărăşanul Foto: Ciprian Chiran

• Munţii Coziei

De unul singur am făcut ascensiunea, în iunie, pe o căldură teribilă. Peste 35 de grade la umbră, fără pic de vânt. Îmi "plângeau" ochelarii de la transpiraţie. Nu am ajuns la cabană, m-am întors din nou în Cozia. Dar nu mi-a părut rău. Am văzut un ţap sălbatic fantastic. Şi uriaş. Stătea pe celălalt versant al unei prăpăstii înguste, la câţiva metri în faţa mea. Ne-am privit lung în ochi, curioşi amândoi. Una dintre cele mai tulburătoare experienţe de viaţă. Una primară; esenţială prin importanţa ei.

Drumul prin pădure e plictisitor şi istovitor. Dar după ce ajungi la stânci, multe şi sălbatice, vezi că truda n-a fost în zadar. "Sunt atât de frumoase, încât ar merita fiecare un nume", stătea scris în ghidul montan. Aşa e, pot confirma !! Foto şi descriere: Liviu Crăciun, cititor evz.ro

• Vârful Bucura (Retezat). Vedere de pe Valea Pietrele

Foto: Horia Geamăn

• Rododendroni în Parâng

Trebuie să te porţi frumos cu el, să fii gentil, să nu-l degradezi, să nu-l denigrezi şi atunci îţi va arăta frumuseţile lui, va fi prietenos cu tine, şi o să vă iubiţi reciproc. Muntele o să-ţi mulţumească că îl iubeşti, nu-ţi va întoarce spatele, nu-ţi va reproşa, şi când îl părăseşti vremelnic o să-ţi spună: te aştept şi data viitoare. Şi dacă înţelegi muntele o să simţi că-ţi întinde mâna şi te îmbrăţişează şi nu trebuie să fii prea versat ca să vezi că la despărţire îi curg lacrimi. Şi te petrece până aproape de oraş, dar nu chiar în oraş că acolo-s oamenii răi, aerul i-ar pricinui şi nu ar vrea să stea în vreun spital, i-ar fi ruşine că el, cât e de semeţ, să bolească într-un spital.

Iubiţi muntele că şi el vă iubeşte, urcaţi spre el de multe ori ca să vă împrieteniţi, apoi veţi simţi fiorii dragostei pure. Dar nu care cumva să vă apropiaţi de el cu gânduri rele că vă pedepseşte rău de tot. E dornic doar de dragoste curată. (pasaj din nuvela Tora, Ernest Ilea). Astfel am simţit şi simt, când urc pe Parâng. Foto şi descriere: Ernest Ilea

• Lacul Mândra

Lacul este situat pe al treilea platou al celei mai mari căldări glaciare din Parâng - căldarea Roşiile - chiar sub culmea Gruiu, într-o zonă selenară, înconjurat doar de bucăţi mari de stâncă smulse din munte de curgerea gheţarului, iar apoi de intemperii. Peisajul este sălbatic, puţini turişti aventurând-se până aici. Pe primul platou al căldării Roşiile este lacul Zănoaga Stânei, pe al doilea platou se găsesc lacul Roşiile şi lacul Lung. Foto şi descriere: Cezar Nechifor

• Lacurile Roşiile, Lung şi Zănoaga Stânei, Munţii Parâng

Cele 3 lacuri din căldarea glaciară de sub vârful Parîngul Mare (2519 m, al 3 lea vârf din ţară ca altitudine). Lacul Roşiile e cel mai mare, Lacul Lung şi Lacul Zănoaga Stânei. Zona e relativ sălbatică fiind necesare cel puţin 5-6 ore de mers prin pădure, jnepeni şi apoi gol alpin dinspre nord, sau se poate ajunge pe Parângul Mare pe traseul de creastă. Foto şi descriere: Alexandru Iacob

• Munţii Cernei-Poiana Lungă

Spre Vârful Arjana, o lume mirifică, ceva de vis Foto: Florin Indreica

• Dunărea la Cazane şi chipul în piatră al lui Decebal

Decebal cu picioarele–n Dunăre şi o îmbrăţişare dată Dunării de către munţii Carpaţi. Parcurgerea defileului Dunării la Cazane este o adevărată "beţie". Foto şi descriere: Ciprian Chiran

• Cetăţile Ponorului, Munţii Apuseni

                                                                                                                                            Numit şi Everestul speologiei române, complexul carstic de la Cetăţile Ponorului este situat pe platoul carstic Padiş la capătul din aval al Văii Cetăţilor, la 950 m altitudine.

Platoul Padiş este un bazin închis, unde apa de suprafaţă aproape lipseşte, fiind drenată în întregime pe sub pământ în valea Galbenei şi în valea Boghii. Prin colorarea apei cu pigmenţi au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formaţiuni carstice, peşteri ca Lumea Pierdută, Gheţarul de la Barsa, Cetăţile Radesei, Peştera Căput. Sunt câteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someşului Cald, Groapa Ruginoasa, doline, uvale, izbucuri şi ponoare.

Peştera Cetăţile Ponorului are o galerie principală de 2 km lungime, activă, de dimensiuni impresionante, în care cel mai puternic râu subteran din ţară curge formând cascade, repezişuri şi vâltori. Intrarea în peşteră se face printr-un portal de 70 m înalţime, are cea mai mare deschidere dintre peşterile din Europa, 30 m lăţime şi perforează peretele primei doline, gigantică şi aceasta (300 m adâncime, 1000 m diametru). Dupa câţiva zeci de metri de la intrare se intersectează dolina a doua de 70 m diametru şi 150 m înălţime, cu pereţi verticali. Tot aici sub portal iese dintr-o galerie un râu puternic. Este apa ce dispare în sifonul din Peştera de la Căput. Ea dispare apoi imediat în altă gură de galerie ce reprezintă începutul râului subteran al Cetăţilor. A treia dolină este cea mai mare și dă acces direct la galeria activă. Descriere: Cătălin Nicoară Foto: Bogdan Crişan

• Curcubeu la Barajul Vidraru

Transfăgărăşan Foto: Mihai Stoian Sarmizegetusa Regia Am mers în primăvară şi am prins nişte culori superbe, aici suntem deja trecuţi de poarta incintei, ne îndreptam spre drumul de piatră după care vin sanctuarele. În zona cu copaci uriaşi era plin de leurdă înflorită care mirosea uşor a usturoi şi decora cu picături albe verdele închis de pe jos. Un loc minunat. Foto şi descriere: Mihai Aftanache

• Lacul Fântânele, nordul Apusenilor, judeţul Cluj

Groapa Ruginoasa, Munţii Apuseni Foto: Laurenţiu Minea

• Lacul Călţun, Munţii Făgăraş

Lacul Călţun din Munţii Făgăraş, situat la o altitudine de 2135 m, reprezintă un punct de atracţie pentru mulţi turişti. Situat în căldarea glaciară de sub vârfurile Lespezi - Călţun, este accesibil atât din traseul de creastă dar şi dinspre Transfăgăraşan. Spre vest, la circa 2-3 ore de mers, se găseşte vârful Negoiu, al doilea vârf ca altitudine din România. Ca o particularitate, în zona lacului şi a refugiului Salvamont aflat pa malul său vântul bate aproape în permanenţă. Foto şi descriere: Dan Harabagiu