Sâmbătă, 29 aprilie 2023, este Ziua Veteranilor de război. Cu acest prilej, au loc manifestări la Monumentul eroilor români căzuți în al Doilea Război Mondial din Cimitirul Municipal „Rulikowski” Oradea.
Astfel, autoritățile spun că e un semn de recunoaștere a meritelor acestora pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României. Data ne amintește totodată de Înaltul Decret al Regelui Carol I din 29 aprilie 1902, când a fost instituit titlul de „veteran de război” în onoarea soldaților din Războiul de Independență. În România mai sunt 1068 de veterani de război și mai pierdem câte unul în fiecare zi, spune Ministerul Apărării Naționale.
”În județul Bihor avem 38 de veterani, dintre care 15 au servit în al Doilea Război Mondial la Oradea, cel mai în vârstă având 103 ani. Țara noastră este întregită astăzi datorită veteranilor care s-au sacrificat pentru România și avem datoria să le onorăm eroismul. Dorim an de an, să ne exprimăm respectul profund față de toți aceea care au luptat pentru patria-mamă și le dorim multă sănătate!”, explică prefectul de Bihor Dumitru Țiplea.
Povestea impresionantă a veteranului Teodor Lazăr
Cel mai vârstnic veteren de război locuiește în comuna bihoreană Gepiu. A văzut multe în peste un secol de viață și a trecut prin situații dificile. Confruntat cu ororile războiului și cu neajunsurile vieții de după acesta, la 101 ani, bace Dele din Gepiu era optimist că vom trece și peste pandemie. „Acum e domnie față de ce a fost în război”, spunea sărbătoritul.
La împlinirea a 100 de ani, a primit din partea primarului placheta și diploma de „Cetățean de onoare” al comunei. Teodor Lazăr a fost sărbătorit atunci de întreaga comunitate la Biserica Ortodoxă din Gepiu.
Născut pe 20 octombrie 1920 în satul Gepiu, fost soldat al Armatei Române în cel de-Al Doilea Război Mondial, veteranul de război Teodor Lazăr (Bace Dele) are o poveste impresionantă.
Oamenii din sat îi spun Bace Dele. Dincolo de spiritul de sacrificiu pe care l-a probat în război, acolo unde a avut gradul de plutonier, a cunoscut și alte perioadele dificile prin care a trecut ţara noastră. A lucrat din greu o vreme la CFR. Povestește că lucrul nu era tocmai ușor, dar niciodată nu s-a lăsat învins, chiar dacă lucra la ceea ce se numea „inima lui Stalin”. Aceasta era o lopată cu care încărca piatră între șine, greutatea încărcăturii fiind de 25 de kilograme.
La cei 103 ani, bace Dele își face adesea singur de mâncare, își taie singur câte o găină din gospodărie și îi place tare mult carnea. În fiecare dimineață are un mic ritual. Chiar dacă merge mai greoi, nu ezită să se întâlnească dimineața la o cafea cu oamenii din sat, mai mult de dragul poveștilor, a socializării. Uneori, o porție mică de lichior lângă cafea, pe post de digestiv, e binevenită.
„Cred că avem obligația să ne amintim de toți cei care au luptat pentru acest popor, iar celor care încă mai sunt în viață, veterani ori văduve de război, trebuie să le oferim recunoștință și să le urăm multă sănătate. Este un privilegiu să fim contemporani cu cei care s-au sacrificat pentru acest neam”, a declarat primarul Ioan Purge.
Așa cum spune protopopul Călin Popa, „vrednicul credincios Teodor Lazăr”, a fost din nou în rugăciunile părintelui. la aniversare „ am înălțat rugăciuni de mulțumire și de laudă Preamilostivului Dumnezeu, iar sărbătoritului i-am oferit, din partea comunității ortodoxe din Gepiu, o icoană cu Maica Domnului și o diplomă aniversară”, a spus preotul Călin Popa.