Cei mai sceptici dintre analişti spun că aceasta va fi cotaţia în cazul în care cel mai pesimist scenariu ar deveni realitate. Piaţa de capital autohtonă şi-ar putea reveni abia prin 2010.

Într-o variantă de scenariu pesimist, am putea ajunge să dăm, la oficial, 3,8 pe un euro. În varianta optmistă a scenariului, euro ar putea fi cotat în decembrie la 3,6 lei, mai ales că presiunea pe valutele ţărilor cu economii emergente este mai mare, explică Bogdan Baltazar, consultant financiar.   Leul va fi, în continuare, foarte volatil. Şi pentru Bursă există două scenarii, spune acesta: în cel mai fericit caz, piaţa românească de capital îşi va reveni imediat după ce pieţele internaţionale se vor stabiliza cu adevărat. Şi Economist Intelligence Unit a precizat, ieri, în ultimele prognoze pe zona euro, că România este una dintre ţările cele mai vulnerabile la turbulenţele financiare internaţionale. Scenarii optimiste

O creştere economică de 5%-6% pe an şi investiţii străine rămase cel puţin la nivelul celor de acum (în jur de 7 miliarde de euro pe an) ar însemna cel mai bun scenariu în viitor pentru România în contextul crizei financiare mondiale, crede analistul economic Liviu Voinea, de la Grupul de Economie Aplicată. Mai mult, ar fi foarte bine dacă în contextul actual s-ar reuşi menţinerea deficitului bugetar până în 3% din produsul intern brut, cât este acum.   În ceea ce priveşte piaţa de capital, Răzvan Paşol, directorul general al firmei de brokeraj Intercapital Invest, spune că în acest moment cam toate scenariile pe termen scurt şi mediu sunt pesimiste. „Într-un scenariu puţin mai favorabil, scăderea se va încheia în a doua jumătate a anului viitor“, speră Paşol. Prognoze „de groază“

„Să ajungem rapid la deficit bugetar peste 3%, să avem dificultăţ i de finanţare a contului curent, iar încetinirea bruscă a consumului şi a creditării să ducă la recesiune“, îşi imaginează Liviu Voinea cel mai sumbru viitor pentru economia României.   În ceea ce priveşte piaţa de capital, Răzvan Paşol spune că, în acest moment, cam toate scenariile pe termen scurt şi mediu sunt pesimiste: „Într-un scenariu mai pesimist putem asista la o reluare a creşterii acţiunilor BVB numai în 2010 cel mai devreme“.

Liviu Voinea spune că problemele financiare internaţionale au efecte clare în România şi că trebuie să tragem învăţăminte: „Pe de-o parte şi băncile mari pot să cadă. Argumente precum «avem sute de ani de experienţă» nu mai valorează nimic. Pe de altă parte, mâna invizibilă nu mai este de actualitate. Până şi guvernul federal american intervine atunci când pieţele eşuează, fie prin ajutoare de stat, fie direct prin naţionalizări. Dar cea mai importantă lecţie pentru România este că nu ne putem juca uşor cu banii populaţiei. Pieţele financiare se pot prăbuşi peste noapte, şi economiile populaţiei se pot evapora dacă ele au fost jucate, forţat şi iresponsabil, de instituţii financiare prost gestionate“.   „Nu vă jucaţi cu economiile populaţiei!“

Concret, Voinea ne-a declarat că Pilonul II de pensii, care este o formă de economisire forţată, prezintă riscuri enorme. Ceea ce se întâmplă şi va continua să se întâmple în SUA şi în Europa demonstrează cu prisosinţă aceste riscuri la care populaţia este expusă fără voia ei, a spus Liviu Voinea.   „Cine îşi va asuma răspunderea pentru dispariţia economiilor populaţiei, dacă acest lucru se va întâmpla? Aceasta nu mai este o ipoteză fantezistă, ci o posibilitate evidenţiată clar de criza financiară internaţională. Cine îşi va asuma răpunderea pentru că s-a jucat cu banii populaţiei şi i-a pierdut? Cine şi din ce buget va acoperi găurile unor fonduri de pensii, când se va constata că acestea au făcut investiţii neinspirate?“, se întreabă analistul. Soluţia o oferă tot el: „Dacă nici acum nu se introduce garantarea cu inflaţia a randamentului pensiilor private obligatorii, atunci vorbim deja de rea-credinţă“.

Banca Naţională a României (BNR) deja se pare că a tras ceva învăţăminte. Instituţia a anunţat ieri că, de acum încolo, fondurile de investiţii vor raporta lunar către BNR situaţia activelor şi pasivelor pe care le administrează.

EVOLUŢIE

Leul şi Bursa, la voia sorţii

În referinţa calculată ieri de Banca Naţională a României (BNR), moneda naţională a câştigat 1,06 bani, ajungând la un raport 3,6388 lei/euro. Bursa a încheiat şedinţa de ieri în staţionare, în timp ce acţiunile BRD-Groupe Societe Generale au continuat să scadă şi au pierdut 3,82% din valoare. În contextul actual, analiştii cred că dacă BNR nu intervine, cel mai probabil leul va continua să se deprecieze în perioada imediat următoare. Dacă banca centrală intervine, leul va rămâne în zona lui 3,6-3,7 lei/euro. De cealaltă parte, în aceste momente ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori Bucureşti nu prea mai are legătură cu economia românească. „Acum este un sentiment negativ al pieţei, care poate să fie depăşit, dar pot fi şi multe speculaţii ale insiderilor cu acţiunile societăţilor financiare“, a mai spus Liviu Voinea.

Emily Kaiser, analist Reuters: "Acordând 85 de miliarde de dolari AIG, US Federal Reserve a pierdut credibilitatea pe care o câştigase refuzând să ajute Lehman Brothers şi a deschis uşa spre nenumărate alte companii care vor veni să ceară bani publici." TENDINŢĂ ÎN SUA Cu mâna întinsă spre autorităţi

Ieri, American International Group (AIG), companie de asigură ri aflată în pragul falimentului, a primit 80 de miliarde de dolari de la banca centrală americană, Federal Reserve System (Fed), iar 80% din acţiunile sale au intrat în proprietatea statului.

Dacă AIG, compania care administrează active în valoare de 1 trilion de dolari (1.000 de miliarde), s-ar fi prăbuşit, acesta ar fi fost cel mai mare faliment din istorie, cu consecinţe grave asupra economiei mondiale.

Totuşi, analiştii cred că acum Fed şi-a pierdut oarecum credibilitatea deoarece a ajutat AIG, după ce, cu numai câteva zile în urmă, a lăsat banca de investiţii Lehman Brothers să intre în faliment, scrie agenţia Reuters. Întrebarea pe care şi-o pun acum oamenii din piaţă este după ce criterii a judecat Fed situaţia? Mai mult, multe voci se întreabă cât vor mai fi folosiţi banii publici, pentru a salva instituţii private. Un calcul realizat de Reuters arată că autorităţile americane au injectat deja în piaţă 930 de miliarde de dolari până acum.   Noi căderi

Atât fostul preşedinte al Fed, Alan Greenspan, cât şi investitorul miliardar George Soros au declarat de curând că mai urmează prăbuşiri ale unor mari instituţii financiare. Ieri acţiunile Washington Mutual (WaMu), cea mai mare bancă americană de economii, au scăzut cu 16%, după ce Standard&Poor’s a redus ratingul de credit al băncii. Autorităţile federale americane sunt conştiente de slăbiciunea instituţiei. Deja au contactat mai multe bănci, pentru a se informa în privinţa eventualilor cumpărători interesaţi de preluarea WaMu, în caz de urgenţă, scrie „New York Post“, citând surse apropiate situaţiei.

„Etapa cea mai gravă a crizei financiare ar putea avea loc de acum înainte şi tot mai multe instituţii importante din acest sector s-ar putea confrunta cu dificultăţi în următoarele luni“, a declarat şi directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Dominique Strauss-Kahn, citat de Reuters.

După SUA, una dintre cele mai grele lovituri le-a primit sectorul financiar britanic, legat ombilical de cel de peste ocean. Camera de Comerţ Britanică avertizează că ţara este foarte aproape de recesiune. Mai mult, instituţia estimează că în următoarele 18 luni numărul britanicilor fără loc de muncă va creşte de la 250.000 la 300.000. Economia britanică este foarte vulnerabilă la turbulenţele financiare deoarece se bazează în mare măsură pe servicii (mai ales financiare), şi nu pe industrie. Astfel, 81% din forţa de muncă britanică este concentrată în sectorul de servicii, 18% în industrie şi numai 1% în agricultură.

930 de miliarde de dolari - atât au pompat autorităţile americane din banii publici în piaţa financiară aflată în criză