Chiar cu feţe grave şi cuvinte preţioase, membrii Academiei Române au reuşit să facă spectacol de comedie din dezbaterea despre istoria şi limba şi literatura română predate în şcoli, desfăşurată ieri în aula instituţiei. Secretul succesului – folosirea citatelor din subiectele la română-oral ale Bacului din acest an sau din manualele alternative de istorie. Cel mai mult i-au supărat textele legate de Uniunea Europeană şi cele despre represiunea comunistă.
 
S-a numit dezbatere, însă a fost puţin altceva: un şir de discursuri fără legătură între ele – culese întocmai de pe hârtii – care au evitat cu graţie orice formă de dialog. De altfel, faptul că actualele subiecte de la Bac punctează prea mult abilităţile de comunicare ale candidaţilor, în dauna celor de a analiza texte literare, a fost sancţionat de Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură din cadrul instituţiei. „Mi se pare că există o disproporţie. În plus, la examenul scris, începe să se creeze o confuzie imensă: lângă un mare scriitor român găseşti unul de care n-a auzit nimeni“, a spus Simion, care a ţinut să precizeze că este împotriva actualelor subiecte, deşi el ar trebui să fie mulţumit: a fost citat de patru ori.
 
Citat despre „cea mai perfectă“

În opinia sa, un text despre dezvoltarea satului românesc în context european, cuprins într-unul dintre bileţele, putea fi foarte bine înlocuit de un citat din Lucian Blaga. „Nu se poate face educaţie cu texte fără valoare. Inteligenţa se stimulează cu texte exemplare, care-i pot stimula pe elevi“, a mai precizat Eugen Simion, care a trecut în dreptul textelor proaste „şopârlele“ à la Stela Popescu şi Alexandru Arşinel. Profund îngrijorată de situaţia elevilor de azi, o doamnă profesoară eliberează un suspin răsunător.
 
Fostul preşedinte al Academiei şi-a încheiat discursul cu un citat din Albert Camus, care în propria traducere conţinea formularea „cea mai perfectă“, fapt care nu a intimidat aplauzele onoratei asistenţe. La o intervenţie ulterioară, Eugen Simion a delectat publicul cu un dezacord: „Nu cred că alegerile făcute de autorii acestor texte au fost foarte inspiraţi“. Tot atunci, academicianul s-a referit la un text semnat de Claudia Buruiană, despre fenomenul „reeducării“ în închisorile comuniste, care ar folosi de prea multe ori cuvântul „persecuţie“. „Care-i frumuseţea limbii române aici?“, s-a întrebat el.

Eugen Simion, membru al Academiei Române:
"Ce e mai profitabil la Bac: o discuţie despre planuri în poezia lui Eminescu sau una despre o limbă stearpă, aşa cum apare în textele propuse? "

Istoricul Ioan-Aurel Pop, membru corespondent al Academiei, a vorbit despre amestecul de perioade istorice din manualele de istorie pentru liceeni. S-a râs mult la observaţiile despre legăturile găsite de autori între Renaştere, iudaism, arhitectură orientală, dinastia Romanov şi câteva revoluţii. În ciuda remarcii oratorului, că ar fi amuzant dacă n-ar fi tragic, s-a râs şi la explicaţia primită din partea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, la o întrebare despre tratarea pe fugă a conducătorilor români medievali în noile manuale: „Mi s-a spus că nu apar voievozi pentru că ar fi compromişi de faptul că Ceauşescu ar fi fost în fruntea lor“. Nu s-au mai auzit hohote însă la auzul veştii că din manuale lipseşte formularea „naţiunea română“, întrucât „naţiunea ar fi o noţiune depăşită“. Discursul său, încheiat în această notă tristă, a fost urmat de aplauze energice şi de un „Bravo!“ prelung.
 
Cronica războiului cu Ministerul Educaţiei

Replica Ministerului Educaţiei a venit de la distanţă: într-o dezbatere desfăşurată la Camera Deputaţilor, secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, Zvetlana Preoteasa, a precizat că, prin intermediul subiectelor de la română-oral, sunt verificate competenţele de comunicare ale elevilor, iar asta se întâmplă încă din 2003. Unul dintre cele mai „disputate“ texte, cel din raportul „Tismăneanu“, este singurul text care pune problema interzicerii, imediat după instaurarea regimului comunist, a 4.500 de scriitori români şi a operelor lor literare, a precizat Mihail Stan, de la Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare.
 
Cu 10 zile înaintea Bacului, Academia Română a tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa autorilor clasici din subiectele propuse pentru acest an. Atunci, responsabilii din minister au spus că opinia Academiei este „nedocumentată şi tardivă“, întrucât 37 dintre textele propuse aparţin scriitorilor clasici.

MODERAT

Mircea Cărtărescu: „Nu putem spune că au fost anulaţi clasicii“

Între subiectele de la proba orală de limba şi literatura română încap – într-o anumită proporţie – şi unele ce ţin de educaţie civică sau comunicare socială, consideră scriitorul Mircea Cărtărescu, fost profesor de română. „Nu cred că e cazul să ne speriem atât de tare şi să facem dezbateri publice în această privinţă. Cu plusuri şi cu minusuri, lucrurile stau normal. Soarta clasicilor nu depinde de subiectele de la Bacul dintr-un an şi nu putem spune că aceştia au fost anulaţi dacă nu sunt atât de prezenţi la un examen“, a arătat Cărtărescu.

De cealaltă parte se află contestatarii înverşunaţi: Florina Rogalski, profesor la Şcoala Centrală, a spus – la discuţia de la Camera Deputaţilor – că subiectele de la probele de oral nu au avut parte de o dezbatere publică, la fel ca şi cele de la examenul scris. Nu mai puţin de 26 de subiecte ar fi trebuit eliminate deoarece sunt nepotrivite pentru acest examen: „Examenul de bacalaureat din limba şi literatura română a fost deturnat într-un examen de comunicare şi legislaţie europeană“, a susţinut Florina Rogalski.

TEXTE „INCRIMINATE“

Biletul nr. 64

„Ce este mai greu de suportat pentru cei care au trăit nemijlocit trecutul comunist este un fel de cinism, de răceală în studierea acelei epoci, văzută astăzi ca o perioadă interesantă şi ofertantă ca obiect de studiu. Acest tip de atitudine câştigă din ce în ce mai mult teren. Pentru că, dincolo de frustrări, orgolii, nedreptăţi, literatura scrisă în comunism, în acest sistem infernal şi nenorocit, care a distrus talente şi a produs drame de neînchipuit, devine tot mai mult o provocare academică, un teritoriu interesant pentru exotismul şi stranietatea lui (…)“. (Luminiţa Marcu, „Faţă în faţă cu literatura scrisă în comunism“)

Biletul nr. 66

„(…) Avem de-a face, în cazul comunismului, cu un tip de regim (totalitar) care se instaurează şi se menţine prin teroare şi în care abuzul de putere se manifestă cel mai adesea tocmai prin lansarea de persecuţii abuzive şi arbitrare împotriva unor persoane sau grupuri. În arhivele comuniste există o serie întreagă de documente ce pot fi integrate categoriei textului – persecutor, texte redactate de persecutor (care poate fi o instituţie sau un ansamblu de instituţii), cu scopul de a lansa persecuţii şi de a le justifica (…)“. (Claudia Buruiană, „Fenomenul «reeducării» din închisorile comuniste“, în „Rost“)

Biletul nr. 97

„Am fost invitat să vorbesc despre ce înseamnă să fii european. Vă mărturisesc că nu îmi este uşor să dau un răspuns, pentru că sunt deja european: e o stare firească, pe care nu simt nevoia să o definesc (…). Iată deci câteva capcane ale definiţiei de european. De aceea, m-aş îndepărta de ele, pentru a defini calitatea de european prin împărtăşirea unui set de valori. (…) Care sunt aceste valori? Cine şi când le-a inventat? Sunt ele şi valorile voastre? Pentru a da un răspuns la aceste întrebări, vă propun să ne uităm puţin la istoria Uniunii Europene. (…)“. (Conferinţa domnului Jonathan Scheele, 27 aprilie 2005)

Biletul nr. 100

„România va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 de euro din partea UE în perioada 2007 – 2013. (…) Chiar dacă banii nu vor fi cheltuiţi, fiecare român va cotiza totuşi pentru suma cu care România va contribui la bugetul UE. Fondurile structurale ale UE au ca destinaţie finanţarea măsurilor de ajutor structural la nivel comunitar, în scopul promovării regiunilor cu întârzieri în dezvoltare, reconversiei zonelor afectate de declin industrial, combaterii şomajului de lungă durată, inserţiei profesionale a tinerilor şi promovării dezvoltării rurale (…)“. (Euractiv)