În urma întâlnirii avute pe 2 august 1969 cu Nixon, Ceauşescu a rămas cu impresia că stafful preşedintelui american şi însuşi liderul de la Casa Albă ar fi putut fi, în alte condiţii, nişte comunişti de încredere.

Dictatorul credea chiar că l-a convins pe Nixon să renunţe la intervenţiile armate ale SUA în lume. Stenogramele şedinţei CC al PCR din 4 august 1969 "vorbesc", la ani distanţă, despre ambiţiile dictatorului român, aflat pe "valul" percepţiei anti-sovietice.

La aproape 40 de ani de la întâlnirea istorică dintre cele două lumi, de 4 iulie, Ziua Americii, EVZ vă prezintă stenogramele şedinţei Comitetului Central (CC) al PCR din 4 august 1969, la două zile de la sosirea liderului american la Bucureşti. Acestea arată un Nicolae Ceauşescu încântat de felul deschis în care americanul a discutat, despre originile „proletare” ale lui Nixon şi ale soţiei acestuia şi de faptul că era înconjurat de oameni de ştiinţă modeşti. „Nici nu ai fi zis că sunt profesori!”, exclama dictatorul. Iar „Avem multe de învăţat de la imperialişti” e una dintre ideile dictatorului transmise la două zile după întâlnire. Americanii, popor aşteptat de mulţi ani de români, veniseră în sfârşit în România, şi Ceauşescu era uimit că „sunt oameni”, nu extratereştri.

La un an de la „Primăvara de la Praga”, când Ceauşescu se bucura de atenţia Vestului, dictatorul insista ca România să primească clauza naţiunii celei mai favorizate.

Mai multe documente declasificate recent de Departamentul de Stat american şi publicate în exclusivitate în luna februarie de EVZ arată cum Ceauşescu a obţinut clauza, şase ani mai târziu, printr-o serie de concesii făcute Washingtonului, inclusiv acceptul de a permite emigrarea evreilor către Israel şi SUA.

"Nixon nu a venit de pe poziţia unei mari puteri, am fost cu el la piaţă. A dat mâna cu toţi zarzavagiii. E adevărat, şi el a fost zarzavagiu.",
Nicolae Ceauşescu, în urma întâlnirii cu Richard Nixon


ÎNTÂLNIRE ÎNTRE DOUĂ LUMI

Clauza naţiunii celei mai favorizate şi războiul din Vietnam

La întâlnirea din 2 august, dincolo de partea oficială, au avut loc câteva discuţii „pe problemele mai mari”, la care au participat doar Nicolae Ceauşescu şi Ion Gheorghe Maurer, de partea română, şi Richard Nixon şi Henry Kissinger, de cea americană. Ceauşescu transmitea, două zile mai târziu, concluziile discuţiilor în şedinţa CC.

La întâlnirile cu Richard Nixon, Ceauşescu s-a axat pe politica inter naţională, lăudându-se la şe dinţa CC că l-ar fi apostrofat pe preşedintele american cu privire la modul în care ar fi intervenit militar în Asia. Din stenograme reiese că, de fapt, Nixon, interesat de o deschidere spre Est, i-a răspuns cu mult tact provocărilor.

Aceleaşi documente mai arată cum Ceauşescu a insistat pe lângă Nixon pentru a obţine clauza naţiunii celei mai favorizate, dar şi cum Nixon a refuzat politicos, invocând atenţia acordată la acel moment doar pentru conflictul ce avea loc în Vietnam. „(…) Odată terminat acest război, poate să rezolve mai uşor o serie de lucruri, inclusiv pentru România”, spunea Ceauşescu la şedinţă. România a obţinut clauza şase ani mai târziu, în 1975.

Apropierea de URSS şi conflictul din Vietnam

Potrivit detaliilor dezvăluite de stenograme, preşedinteleame rican ar fi fost dispus să detensioneze situaţia dintre Est şi Vest.

Nixon i-a mărturisit atunci lui Ceauşescu că vizita sa are legătură cu politica SUA de a se apropia de statele socialiste şi i-ar fi sugerat acestuia că era dispus să încerce şi o apropiere de Uniunea Sovietică.

Preşedintele american intenţio na chiar să facă o vizită în URSS, însă nu a dat detalii în acest sens, deşi ambasadorul sovietic, A.V. Basov, a insistat să afle o dată precisă. Nixon i-a transmis lui Ceauşescu, în timpul mesei, şi că vizita lui are, de fapt, legătură cu posibilitatea încheierii „unei înţelegeri cu sovieticii în probleme mari ale păcii, armamentului strategic ş.a.m.d.”, arăta Ceauşescu. Aceasta ar fi fost cea de-a doua prioritate a lui Nixon, după conflictul din Vietnam.

Ceauşescu l-a abordat pe Nixon pe această problemă şi, din cum reiese din stenograme, preşedintele american l-a aprobat. „O altă concluzie care am desprins- o din discuţiile noastre – şi oficiale, pe drum şi la masă – este o oarecare preocupare a lor de a reorienta politica, într-un anumit sens de a găsi soluţii de desprindere militară din Vietnam”, mai spunea Ceauşescu, adăugând şi o concluzie naivă: „Probabil au început să înţeleagă că această politică de intervenţie militară nu are perspective, că nu le-a adus nimic bun (…). Am spus aşa: în definitiv, acum SUA sunt pe primul loc, dar în viitor vor mai fi şi altele. A întrebat: şi China? I-am spus: da, şi China. I-am arătat că situaţia aceasta nu va mai fi veşnică, lucru cu care a fost de acord”.


DUPĂ 40 DE ANI. Stenograma întâlnirii dintre Ceauşescu şi Nixon arată că preşedintele SUA era dispus să discute cu sovieticii

Vezi aici stenograma şedinţei CC al PCR
de după întâlnirea dintre Nixon şi Ceauşescu.


PRIN FILTRUL SOCIALIST

Dictatorul şi rădăcinile „de zarzavagiu” ale liderului SUA

Dincolo de discuţiile politice şi pe probleme internaţionale, Nicolae Ceauşescu le-a transmis membrilor conducerii CC că l-a văzut pe liderul american ca un tip modest, de „origine proletară bună”, fost zarzavagiu cu care a putut discuta deschis despre orice, inclusiv despre războiul din Vietnam.

După cum arată stenogramele CC din 4 august 1969, Nixon i-a spus lui Ceauşescu: „Hai să vorbim cum am vorbit atunci când nu eram preşedinte”, referindu-se la întâlnirea din 1967, când nu era încă preşedintele SUA. Ceea ce l-a măgulit pe dictator. Deşi, pe parcursul informării făcute către liderii PCR, Ceauşescu are o ezitare („Eu vă spun acuma ce a spus el, nu ştiu ce gândeşte”), concluziile dictatorului au fost raportate la nivelul său ideologic, acesta insinuând chiar că, într-o situaţie diferită, Nixon ar fi fost un tovarăş comunist de încredere. Pe alocuri, văzută detaşat astăzi, şedinţa CC prinde accente comice.

„Am fost cu ei în piaţă…”

La masă, Ceauşescu a ţinut un toast la care a invocat problema războiului din Vietnam. Nixon nu a replicat, chiar l-a informat pe Ceauşescu despre faptul că SUA ajunseseră la 200.000 de răniţi.

„A cunoscut dinainte că voi spune în toast despre acest lucru şi n-a zis nimic, a ascultat. (…) După cum aţi putut vedea, am fost cu ei prin piaţă. Au fost destul de lipsiţi de îngâmfarea de care suferă unii, deşi este preşedintele unei mari ţări, nu numai capitaliste, pentru că, să fim sinceri, astăzi, din punct de vedere economic, este cea mai mare ţară din lume. Nu a venit de pe poziţia unei mari puteri, am mers la piaţă, a dat mâna cu toţi zarzavagiii. E adevărat, şi el a fost zarzavagiu: până la vârsta de 20 de ani şi el a vândut zarzavaturi. Din punct de vedere al originii sociale are o origine mai bună decât unii comunişti. Soţia lui e fiică de miner”, îi informa Ceauşescu pe membri CC de calitatea originilor proletare ale preşedintelui celui mai important stat capitalist.

„Mulţi i-au spus «tovarăşul Nixon», inclusiv şpicherul de la radio”, a adăugat el. Dictatorul a rămas profund impresionat şi de stafful care l-a însoţit în România pe Nixon, „vreo 50 de profesori”. „Mă uitam la ei, nici nu ziceai că sunt profesori, după felul în care erau îmbrăcaţi. Aşa că şi din acest punct de vedere se mai poate învăţa câte ceva de la imperialişti (…)”, a concluzionat Ceauşescu.


LUMI DIFERITE. Cuplul dictatorial, în compania selectă a liderilor SUA
Foto: Agerpres


DIN TABĂRA SUA

Nixon despre Ceauşescu: „Un marxist stalinist dur”

Şi câteva documente desecretizate de Departamentul de Stat american şi prezentate de EVZ în luna ianuarie dezvăluie discuţiile din întâlnirea privată dintre Nixon şi Ceauşescu. Din tabăra americană, discuţia consemnată arată că Nicolae Ceauşescu era interesat de politica americană în Vietnam, că a încercat să susţină China în mai multe aspecte şi că dictatorul credea că URSS nu va mai rezista foarte mult timp.

Ceauşescu i-a mai mărturist preşedintelui SUA că întâlnirea dintre ei i-a supărat pe sovietici: „Este adevărat că prietenii noştri sovietici au fost puţin deranjaţi de vizita dumneavoastră. I-am informat cu 36 de ore înainte de a fi anunţată oficial (…) (apoi Ceauşescu a prezis că hegemonia Rusiei nu va dura mult, bazându-se pe analize istorice). Tovarăşii sovietici găsesc acest lucru greu de acceptat”. După vizita în România, Nixon îl descrie pe Ceauşescu drept un „un marxist stalinist dur, (…) discuţiile cu el exclud platitudinile uzuale diplomatice”.

CITIŢI ŞI:

Ceauşescu a cerut rachete de la americani