De 30 de ani, Elisaveta Tudose este „primul gospodar” al comunei Coşeşti, Argeş, şi spune că va candida şi la alegerile de peste trei ani.

Elisaveta Tudose (PSD) este primăriţă la Coşeşti, o comună aflată la 25 de kilometri nord de Piteşti, din anul 1979, fiind femeia care a stat cel mai mult într-o astfel de funcţie, în România. A reuşit să învingă prejudecăţile sătenilor, conform cărora în fruntea unei comunităţi trebuie să se afle neapărat un bărbat, rolul femeii fiind acela de a avea grijă de copii şi de gospodărie. Recunoaşte că nu a fost deloc uşor, dar lumea a ajuns să o aprecieze pentru profesionalismul său şi pentru ataşamentul faţă de oameni.

Înainte de a fi primar, Elisaveta Tudose a lucrat tot în primărie, dar ca tehnician agricol. După 42 de ani, îşi aduce aminte şi acum prima sa zi în administraţie: „Pe 10 septembrie 1967 am venit pentru prima dată în primărie. Nu aveam nici 19 ani… Anii au trecut şi iată că tot aici lucrez, deşi nu mai sunt chiar aşa de tânără”.

În prezent, are subordonaţi care au mai puţini ani de viaţă decât are ea în funcţia de edil.   Numită de primul-secretar

În 1979, nu ajungeai primar prin vot, ca acum, îşi aminteşte femeia. Atunci a fost chemată la o şedinţă pe probleme de agricultură, de către primul-secretar al judeţului Argeş, Ion Sârbu.

După o discuţie de câteva minute, a întrebat-o ce ar face dacă ar fi într-o funcţie de conducere: „I-am răspuns că aş munci, aşa cum făcusem 12 ani ca tehnician. A doua zi, după o plenară, am fost numită primar. Se pare că cifra 10 mi-a purtat noroc. Pe 10 septembrie am intrat pentru prima dată în primăria de la Coşeşti, ca tehnician, şi pe 10 august 1979 am devenit primar”, povesteşte Elisaveta Tudose.

Timp de câteva luni după ce a fost numită primar, femeia a trebuit să dovedească faptul că este capabilă să răspundă nevoilor unei comunităţi destul de mari şi să învingă prejudecăţile.   Nu trebuie să-i minţi pe oameni

Primăriţa din Coşeşti dezvăluie reţeta longevităţii sale în fruntea unei administraţii locale. „Respectă ca să fii respectat, asta a fost deviza mea în viaţă. De aceea cred că am şi rezistat atât de mult în funcţie. În al doilea rând, nu trebuie să îi minţi pe oameni, indiferent care sunt consecinţele. Timp de 11 ani, până în 1990, nu am dat nici măcar o amendă. Am realizat că nu toată lumea este la fel şi trebuie să îi vorbeşti fiecăruia pe limba sa. Dacă nu ştii să comunici cu oamenii, nu ai ce căuta în administraţie! Pe vremea lui Ceauşescu erau probleme destul de mari, oamenii neavând voie să îşi sacrifice animalele după bunul plac, ca acum”.

În 1990, a plecat de la Primăria Coşeşti pentru că rămăsese singură… „Sunt convinsă că erau mulţi care mă considerau chiar o rămăşiţă a regimului Ceauşescu. De aceea am ales să plec… Până în 1996, am lucrat ca teh - ni cian agricol, meseria mea de bază. În 1996, am revenit la primărie, ca viceprimar, iar din 2000 sunt din nou primar. Acum, această funcţie a devenit ca un drog pentru mine, dar nu în sensul de a fi o persoană care să «butoneze» sau să dea cu pumnul în masă, ci de a fi în mijlocul oamenilor, de a le asculta problemele, de a-i ajuta”.   Popularitatea primăriţei din Coşeşti reiese şi din rezultatele ultimelor alegeri. Astfel, în 2004, a fost realeasă ca primar din primul tur, cu un procent de 82%, iar în 2008, cu 74%. „Şi copiii ăştia mai au nevoie de câte-un sfat!”

Nu există locuitor, din cei 5.500 din comună, pe care primăriţa să nu-l ştie. Pe cei nevoiaşi îi ajută, de multe ori, cu bani din buzunarul propriu.

Chiar şi în timpul discuţiei cu noi, nu a ezitat să le atragă atenţia unor puşti neastâmpăraţi să fie mai cuminţi. „Şi copiii ăştia mai au nevoie de câte un sfat, mai ales că provin din familii mai puţin organizate! Coşeştiul e o comună cu oameni liniştiţi şi aşa aş vrea să rămână”, ne-a spus primăriţa.

Pe tinerii din sat îi tratează ca pe propriii ei copii. După 60 de ani de viaţă şi 42 de muncă în administraţie, se consideră împlinită atât profesional, cât şi personal. Are două fete, ambele angajate în comună. Una este bibliotecară, iar cealaltă este asistent social. De câţiva ani, este şi bunică, având trei nepoţei. În ceea ce priveşte viitorul său în administraţie, Elisaveta Tudose va candida şi în 2012, dar numai dacă va fi sănătoasă.

TRADIŢIE

A fost „naşa” Festivalului Ţuicii

Aşezată în zonă de deal, comuna Coşeşti este una propice zootehniei şi cultivării pomilor fructiferi. De altfel, mulţi dintre săteni îşi câştigă existenţa din vânzarea ţuicii, care are o calitate deosebită. Acesta a fost motivul pentru care Elisaveta Tudose a avut ideea organizării unui festival al meşterilor populari şi al producătorilor de ţuică. „La prima ediţie, în 2002, evenimentul se numea Festivalul Meşteşugarilor şi al Producătorilor de Ţuică, noi având în comună foarte mulţi meşteri populari. Până la urmă, de la a doua ediţie, am hotărât să rămână Festivalul Ţuicii, deoarece aşa rămăsese în conştiinţa vizitatorilor. Anual, la acest festival vin mii de persoane, din toate zonele ţării, pentru a degusta celebra ţuică argeşeană”, ne-a declarat primăriţa.