Cea mai stranie coincidență din istoria politică a SUA. Trei președinți sunt legați de un fapt bizar
- Emanuel Nițulescu
- 7 noiembrie 2024, 23:51
Este un fapt istoric remarcabil că trei dintre primii președinți ai SUA, John Adams, Thomas Jefferson și James Monroe, au murit pe aceeași dată semnificativă: 4 iulie, Ziua Independenței Statelor Unite. Adams și Jefferson, doi dintre cei mai importanți „Părinți Fondatori” și semnatari ai Declarației de Independență, au decedat pe 4 iulie 1826, în exact 50 de ani de la proclamarea independenței.
Jefferson a murit la scurt timp după prânz, la vârsta de 83 de ani, în Monticello, Virginia. Câteva ore mai târziu, Adams a murit în Quincy, Massachusetts, la vârsta de 90 de ani.
Deși al doilea și al treilea președinte al națiunii erau prieteni în momentul morții lor, ei fuseseră înstrăinați din punct de vedere politic timp de unsprezece ani după alegerile prezidențiale din 1800. Jefferson, împreună cu James Madison, au format Partidul Democrat-Republican în timp ce Adams era federalist.
Cinci ani mai târziu, în 1831, și James Monroe, al cincilea președinte al SUA, s-a stins tot pe 4 iulie. Întâmplarea a generat numeroase speculații și teorii.
Reacțiile presei in SUA din vremea respectivă
Evenimentul a avut un impact puternic asupra opiniei publice din SUA și a fost intens reflectat de ziarele din acea perioadă. „New York Evening Post”, fondat de Alexander Hamilton, a descris moartea lui Monroe drept o „coincidență fără precedent”, subliniind cât de improbabil era ca trei dintre cei mai importanți lideri americani să moară în aceeași zi simbolică.
Alte publicații, precum „The New York Commercial Advertiser” și „Boston Traveler”, au sugerat că moartea lor într-o zi atât de simbolică depășește limitele coincidenței și ar putea avea o semnificație mai profundă.
O coincidență cu semnificație spirituală?
Anumite teorii au încercat să explice coincidența prin prisma dorinței celor trei lideri ai SUA de a-și încheia viețile pe această dată, având în vedere legătura lor profundă cu nașterea națiunii. Unele relatări istorice sugerează că atât Adams, cât și Jefferson erau conștienți de importanța aniversării și ar fi sperat, poate chiar în mod subconștient, să ajungă să trîiască până la această dată.
Cercetătoarea Margaret P. Battin, într-un studiu despre moartea simultană a lui Adams și Jefferson, a evaluat circumstanțele în funcție de șase criterii diferite, variind de la simpla coincidență și intervenția divină, până la dorința bărbaților de stat de a muri de Ziua Independenței.
„Având în vedere dovezile istorice insuficiente disponibile, nu putem ști adevărul despre motivul pentru care Adams și Jefferson au murit în aceeași zi”, a spus Battin. (Ea nu l-a inclus pe Monroe în studiul ei). „Putem reflecta dacă ar face o diferență pentru noi dacă una sau alta dintre aceste explicații s-ar dovedi adevărată”, a concluzionat ea.
În lipsa unor dovezi clare, întrebarea rămâne deschisă, dar Battin concluzionează că fiecare dintre aceste interpretări ridică întrebări profunde despre semnificația vieții și a morții.
Elogiul istoric al lui Daniel Webster
Renumitul politician și orator american Daniel Webster a subliniat această coincidență în discursul său de elogiu pentru Adams și Jefferson, din 1826 de la moartea lor. Webster a sugerat că moartea celor doi lideri în ziua aniversării Independenței SUA era mai mult decât o coincidență. În viziunea sa, destinul lor a fost împlinit în această zi, ca un omagiu final adus țării pentru care au luptat.
Webster a descris moartea lor în termeni aproape sacri: „Moartea lor la aniversarea Independenței a trezit în mod natural emoții puternice... Nu poate decât să pară izbitor și extraordinar că acești doi oameni au trebuit să trăiască pentru a vedea al cincizecilea an de la data acelui act, să împlinească acel an și apoi, în ziua care a legat pentru totdeauna propria lor faimă de gloria țării lor, cerurile să se deschidă pentru a-i primi pe amândoi deodată.”
„Deoarece viețile lor înseși au fost darurile Providenței, cine nu este dispus să recunoască în încheierea lor fericită, precum și în îndelungata lor viață, dovezi că țara noastră și binefăcătorii ei sunt obiectul îngrijirii Lui?”
Prin aceste cuvinte, Webster a exprimat ceea ce mulți americani credeau atunci – că viețile acestor mari oameni au fost legate de destinul națiunii, iar moartea lor în această zi avea o semnificație aparte, poate chiar providențială.
Astăzi, misterul rămâne. Indiferent de interpretare, acest fenomen a rămas o parte fascinantă a istoriei americane, simbolizând parcă legătura indisolubilă dintre destinul personalităților care au modelat națiunea și momentul fondării ei.