Aceasta poate fi admirată la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, în cadrul micro-expoziției Exponatul lunii martie. Este un șoim folosit la vânătoare.
Exponatul face parte din colecția de Științele Naturii a Muzeului Civilizației Dacice și Romane și este un exemplar de șoim călător (Falco peregrinus). Acesta este cea mai rapidă vieţuitoare de pe Terra, picajele de vânătoare de la mare înălţime, prin măsurători ale vitezei, relevând o acceleraţie de până la 400 km/oră.
Şoimăritul este o artă de vânătoare străveche, apărută cu 2.500 de ani î.e.n., care în perioada medievală a cunoscut în Europa maxima sa înflorire. România are o tradiţie şoimăristică de 700-800 de ani, atestată prin diverse documente, şoimarii transilvăneni bucurându-se de o foarte bună reputaţie la toate curţile Europei. Odată cu apariţia armelor de foc, șoimăritul pare să cadă în uitare, dar domeniul va cunoaşte un puternic avânt în secolul XX. În anul 2010, acest fascinant domeniu a fost declarat de UNESCO parte a Patrimoniului Spiritual al Umanităţii.
„Şoimăritul este considerat a fi cea mai complexă, dificilă dar şi cea mai apropiată de natură artă de vânătoare, legătura ce se creează între om şi pasărea de pradă, permiţând o reintegrare în natură a acestuia, cu alte cuvinte un mod de a înţelege mecanismele intime prin care natura funcţionează şi, totodată, o cale de evoluţie spirituală, de reîntoarcere la origini a fiinţei umane”, spune dorin Cărăbeț, cercetător la muzeul din Deva.
Accesoriile șomarilor
Cele mai cunoscute accesorii ale şoimarilor sunt: mănuşa ce acoperă şi protejează pumnul stâng pe care stă şoimul, scufia care acoperă capul şoimului aflat în repaos şi clopoţeii strălucitori de pe picioarele păsării. Pe lângă acestea, ar mai fi de adăugat geanta cu prindere specifică, pumnalul ascuţit dar lipsit de tais-bodkinul şi suporţii, artistic ornaţi, pe care sunt ţinuţi şoimii în repaos după partida de vânătoare.
Tradiție
Dintre ţările cu o adâncă tradiţie şoimăristică ar fi de amintit Kazahstanul – renumit prin dresajul marilor acvile folosite la vânătoarea de vulpi şi lupi şi Ţările Arabe – unde se vânează şi astăzi, în mod tradiţional, dropia de deşert hubara folosind şoimi, în acest caz urmărirea palpitantă a prăzii peste dunele de nisip întinzându-se pe kilometri buni. În ţara noastră, prima pasăre de pradă dresată şi folosită la vânătoare pare să fi fost şoimul sacru (Falco cherrug) pentru ca, mai târziu, cea mai râvnită pasăre folosită în şoimărit să devină şoimul călător (Falco peregrinus), precizează Dorin Cărăbeț în micro-documentarul pe care ni l-a pus la dispoziție.