Nivelul de trai scăzut, îngrijirea medicală precară şi sărăcirea din utimii ani, cauzată de criza economică, fac ca rata mortalităţii din România să fie în creştere. Chiar dacă există o rată medie a mortalităţii pe ţară, care, în 2010, a fost de 12,1 la 1.000 de locuitori, există unele judeţe unde mor mai puţini oameni şi altele unde decedează aproape de două ori mai mulţi, raportat la mia de locuitori. EVZ vă arată cum arată cea mai sinistră hartă a ţării noastre.

În anul 2010, în România au decedat 259.700 persoane, după ce, cu un an mai devreme, decedaseră 257.200 români, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

Creşterea cu 2.500 a numărului deceselor în anul 2010, faţă de 2009, s-a reflectat în creşterea ratei mortalităţii generale de la 12 la 12,1 decese la 1.000 locuitori, explică statisticienii.

Judeţul Braşov este locul unde se înregistrează cea mai mică rată a mortalităţii, de 9,9 cazuri la 1.000 locuitori, anul trecut. Sub 11 decese la 1.000 locuitori s-a înregistrat şi în Bistriţa-Năsăud, Constanţa, Iaşi, Sibiu şi Suceava.

La polul opus se situează judeţul Teleorman, cu 17,2 decese la mia de locuitori. Teleorman şi Giurgiu (16,2‰) sunt judeţele cu cele mai ridicate valori ale mortalităţii.

Comparativ cu anul 2009, în anul 2010 rata mortalităţii a crescut în Municipiul Bucureşti şi în 27 de judeţe, dintre care cel mai mult în Vaslui. Totodată, au murit mai puţin oameni în 11 judeţe, în special în Ilfov, şi a rămas constantă în Botoşani, Olt şi Sibiu.

De ce mor românii

Potrivit studiului "Starea de sănătate a populaţiei din România în context european. O abordare din perspectiva calităţii vieţii", publicat, anul trecut, în revista "Calitatea Vieţii", publicată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), principala cauză a deceselor din România este reprezentată de bolile aparatului circulator (boala ischemică a inimii şi boli cerebro-vasculare). Această afecţiune a determinat o rată de mortalitate de 717 decedaţi la 100.000 de locuitori în anul 2007.

Următoarea cauză se datorează tumorilor, având valoarea de 211,8 la 100.000 locuitori, urmată, la mare distanţă, de bolile aparatului digestiv (68), ale celui respirator (59,2) şi de leziunile traumatice, otrăviri şi alte cauze externe (57,7).

Printre cele mai mari rate ale mortalităţii din Europa Rata mortalităţii din România, de 12,1 la 1.000 locuitori, este peste media europeană de 10,59 la 1.000 locuitori.

În Austria, rata mortalităţii este de 9,17‰, în Elveţia de 9,87‰, iar în Polonia de 10,18‰.

Potrivit studiului ICCV citat mai sus, românii îşi evaluează destul de slab starea de sănătate comparativ cu media europeană. Doar 53,6% dintre conaţionalii noştri îşi apreciază starea de sănătate ca fiind bună şi foarte bună, faţă de 69,9% dintre cetăţenii UE15.

Totodată, studiul mai arată că, deşi românii îşi evaluează starea de sănătate destul de slab faţă de ceilalţi europeni, ei declară într-o mică măsură că au o eventuală afecţiune cronică fizică sau psihică sau un handicap. Doar 15,6% dintre români menţionează existenţa unei afecţiuni cronice, o raportare apropiată de ţări precum Italia, Irlanda, Spania şi Malta.

La polul opus, în fruntea listei ţărilor cu o raportare a afecţiunilor cronice se situează Danemarca, Belgia, Letonia, Estonia şi Finlanda, cu peste 30% dintre cetăţeni.

Mai multe decese la sat, mai puţine la oraş Anul trecut, rata mortalităţii a crescut atât în mediul urban (de la 9,9‰ la 10,0‰), cât şi în mediul rural (de la 14,6‰ la 14,7‰), potrivit datelor INS.

Mortalitatea la sate o depăşeşte cu mult pe cea de la oraşe. Una din cauze este faptul că în mediul rural populaţia este mai îmbătrânită decât la oraşe, de unde preferă să se retragă odată cu ieşirea la pensie.

Însă explicaţiile nu se opresc aici. Inegalităţile între starea de sănătate a românilor din oraşe şi a celor de la sate s-au adâncit de la Revoluţie încoace. Acestea sunt cauzate de lipsa de acces la servicii de îngrijire a sănătăţii la sate, precum şi de calitatea slabă a serviciilor medicale.

Studiul publicat de ICCV mai relevă faptul că românii au, în general, un nivel redus de educaţie în ceea ce priveşte îngrijirea sănătăţii, iar sistemul medical este foarte puţin orientat spre prevenire.

Din aceste cauze, multe persoane au căzut pradă modernizării rapide, care a însemnat şi publicitatea agresivă pentru consumul de tutun şi pentru alimente de tip "fast-food" obiceiuri alcoolice noi, creşterea numărului de accidente de autovehicule, expunerea la bolile cu transmitere sexuală etc.

Totodată, sectorul medical din România este subfinanţat şi ineficient, iar autorităţile încearcă abia acum să găsească soluţii pentru eficientizarea acestuia. Sursa: INS