Tulburătoare imagine a unei tinere elegante care şi-a pus capăt zilelor sărind, pe 1 mai 1947, de la etajul 86 al Empire State Building şi aterizând pe capota limuzinei Naţiunilor Unite continuă să fascineze şi astăzi. Serenitatea de pe chipul sinucigaşei, eleganţa vestimentaţiei, machiajul intact, poziţia relaxată a corpului, mănuşile albe şi mărgele intacte i-au atras titlul de “Cea mai frumoasă sinucidere a omenirii”.
Născută pe 20 septembrie 1923 într-o familie cu şapte copii din Washington DC, Evelyn McHale era încă micuţă când mama sa a decis să plece de acasă şi să divorţeze. Copiii au rămas în grija tatălui, dar, imediat ce şi-a încheiat studiile, Evelyn s-a mutat, alături de una din surorile sale, la New York, unde a lucrat ca şi contabilă. Ducea o viaţă liniştită, se logodise cu Barry Rhodes, fost coleg de liceu şi abia ce participase la nunta fratelui mai mic al acestuia.
Pe 30 aprilie 1947, Evelyn a luat trenul din New York la Easton pentru a-i ura “la mulţi ani” iubitului care împlinea 24 de ani. Totul a fost regula în ziua aniversării iar a doua zi, dis de dimineaţă, după ce şi-a sărutat logodnicul, a plecat cu trenul înapoi la New York. “Când ne-am sărutat, era fericită şi s-a comportat exact ca o fată care urmează să se căsătorească”, a povestit Barry ulterior.
În jurul orei 10.40, poliţistul John Morrissey dirija traficul la intersecţia Străzii 34 şi Fifth Avenue când a remarcat o eşarfă plutind încet spre pământ. Câteva momente mai târziu s-a auzit o bufnitură, urmată de murmurul străzii şi fuga multora din trecători spre o limuzină parcată pe Strada 34
Fotograful Robert C. Wiles se afla în apropiere şi s-a alăturat mulţimii de curioşi, reuşind să surprindă frumosul trup (aparent) intact al tinerei care se aruncase de la circa 320 metri înălţime şi distrusese o bună parte din caroseria Cadillacului aparţinând Naţiunilor Unite.
Impresionanta imagine a apărut pe 12 mai 1947 pe o pagină întregă a revistei Life. Autopsia a relevat însă ulterior că toate organele interne ale frumoasei sinucigaşe erau praf.
În dormitorul tinerei a fost descoperit un bilet care indica faptul că sinuciderea fusese planificată cu mult timp înainte: “Nu vreau ca cineva din familie să-mi vadă trupul neînsufleţit. Aţi putea să mă incineraţi? Vă rog să nu-mi organizaţi nicio slujbă de înmormântare sau pomenire. Logodnicul meu mi-a propus să ne căsătorim în iunie. Dar nu cred că aş putea face fericit pe cineva. Îi va fi mult mai bine fără mine. Spuneţi-i tatălui meu că am moştenit prea multe de proastele apucături ale mamei”. Trupul neînsufleţit a fost recunoscut de una din surori şi, aşa cum ceruse, a fost incinerat iar cenuşa risipită sau pusă într-un loc necunoscut.