Au trecut cinci luni de la confirmarea oficială a primului caz de COVID 19, cercetătorii au stabilit că boala e cauzată de un coronavirus nou și au început să îl studieze. Evident, despre coronavirusuri se știa de ceva vreme (mai exact din 1964, când a fost observat și catalogat ca atare primul). Multe din ele sunt vinovate de simple răceli, altele au generat două epidemii mondiale în ultimii ani: SARS și MERS. Impactul acestora a fost mai mic, doar în cazul noului coronavirus care ne afectează în prezent SARS-COV 2 vorbim, pentru prima dată de pandemie.

Până duminică dimineața muriseră deja peste 160.000 de oameni. SARS-COV 2 a devenit subiect de studiu la un nivel fără precedent. Sunt zeci de proiecte pentru vaccinuri, au fost lansate studii antivirale și apar noi teste pentru diagnosticare rapidă și eficientă.

Dincolo de acestea, oamenii au învățat o serie lucruri în urma pandemiei. De la spălatul corect pe mâini și necesitatea unei igiene personale stricte, până la modul perfid de transmitere a bolii, chestiuni care cu siguranță ne vor fi de un real folos toată viața.

Cum am ajuns să ne infectăm

Aproape sigur SARS-COV 2 provine de la o specie de lilieci, care trăiesc de așa mult timp în compania acestui coronavirus, încât au dezvoltat reacții imune. Aceste reacții determină virusurile să se reproducă mai repede, iar când trec la alte mamifere, care nu au un sistem imunitar cu răspuns atât de rapid ca și gazda inițială (liliecii),  se răspândesc imediat.

Cele mai multe dovezi sugerează că noul coronavirus a început să infecteze oamenii printr-o specie intermediară, cum ar fi pangolinul. „Probabil că acest virus a trecut de la un liliac la un alt animal, iar celălalt animal a fost probabil în apropierea oamenilor, poate într-o piață. (...) Apoi acea persoană (n.r. care a intrat în contact cu sursa infecției) va merge acasă și va da altcuiva virusul, ducând la un focar”, a explicat profesorul Edward Edward Holmes, virolog la Universitatea Sydney.

Modul de răspândire al noului coronavirus

SARS-COV 2 se transmite prin picăturile (deseori invizibile) care conțin virusul și sunt eliminate de o persoană infectată când tușește sau strănută. Dacă în preajma acesteia se găsesc alte persoane, ele le pot inhala. Odată pătrunse în corp, intră în contact cu celulele care acoperă gâtul și laringele.

Aceste celule au un număr mare de receptori - cunoscuți ca receptori Ace-2 - pe suprafețele lor. ”Acest virus are o proteină de suprafață care se lipește de acel receptor și își introduce ARN-ul în celulă”, explică profesorul Jonathan Ball de la Universitatea Nottingham.

Odată ajuns în interior, acel ARN se pătrunde în aparatul de înmulțire a celulelor și face mai multe copii ale virusului. Acestea ies din celulă și infecția se răspândește. ”O infecție cu COVID - 19 este în general ușoară, iar acesta este într-adevăr secretul succesului virusului. Mulți oameni nici măcar nu știu că sunt infectați și merg în continuare la muncă sau la supermarket și îi infectează pe alții”, mai spune Ball.

Cum devine letală infectarea cu SARS-COV 2

Cele mai multe cazuri de COVID – 19 sunt ușoare, dar uneori virusul poate cauza probleme grave, când reușește să coboare pe sistemul respirator infectând plămânii, care sunt și mai bogați în celulele cu receptori Ace-2. Multe dintre aceste celule sunt distruse, iar plămânii se congestionează. În aceste cazuri, pacienții pot ajunge la terapie intensivă, pentru că nu mai pot respira.

În fapt, sistemul imunitar își trimite celulele pentru a ataca virusurile în plămâni, însă efectul ajunge să fie invers decât cel scontat, iar inflamația se agravează. Cercetătorii nu au stabilit încă de ce aceste probleme apar doar în cazul unor anumiți pacienți. Se crede că unele persoane pot avea versiuni ale  receptorilor Ace-2 puțin mai vulnerabile la atacurile coronavirusului decât cele ale majorității oamenilor.

Cât durează imunizarea unui pacient vindecat

Ne întrebăm dacă un pacient cu COVID – 19 va fi imun la virus după ce s-a însănătoșit. Veștile nu sunt grozave. Majoritatea virologilor consideră că imunitatea împotriva bolii va dura cel mult doi ani.

„E la fel ca în cazul altor coronavirusuri care infectează oamenii. Asta înseamnă că, chiar dacă majoritatea oamenilor ajung să fie expuși la virus, este totuși probabil să avem vârfuri sezoniere de infecție. Vom ajunge la o stare de echilibru în ceea ce privește COVID - 19”, a declarat virologul Mike Skinner de la Imperial College London.

Unii cercetători spun că, în timp, virusul ar putea deveni mai puțin mortal, alți confrați de breaslă susțin exact contrariul – virusul ar putea suferi mutații pentru a deveni mai letal.

Când vom avea un vaccin?

Revista Nature a anunțat, vineri, că au fost lansate 78 de proiecte de vaccinuri în toată lumea, iar alte 37 sunt în curs de dezvoltare. Unele dintre ele sunt în faze destul de avansate. Amintim că și cercetători din România testează deja un astfel de vaccin, pe celule umane, la Institutul Oncogen din Timișoara.

Este de reținut însă că vaccinurile necesită studii de siguranță și eficacitate la scară largă, care durează mult timp. Pentru a grăbi momentul apariției pe piață a unui vaccin eficient s-a apelat la voluntari tineri și sănătoși dispuși să se supună testelor. Aceștia sunt infectați în mod deliberat, în prealabil.

”Acest lucru va trebui să fie gândit cu atenție. Tinerii s-ar putea oferi voluntari pentru un astfel de proces, dar acesta este un virus care omoară și tineri. Încă nu știm de ce. Totuși, mai e ceva până la această fază de testare, așa că avem timp să analizăm cu atenție ideea”, a explicat profesorul Adam Finn, de la Universitatea Bristol.

Sursa: The Guardian