Consilierul prezidențial Cosmin Marinescu: Responsabilitatea și prudența deciziilor de politică vor susține stabilitatea economică pe termen lung. Luni, 5 august 2024, piața bursieră globală a fost lovită de un adevărat cutremur, asemănător celui din urmă cu 37 de ani.
Furtună de proporții pe piața bursieră globală
Piețele financiare globale au fost lovite de o furtună de proporții luni, 5 august 2024, într-un scenariu care a amintit de „Lunea Neagră” din 1987.
Într-o singură zi, indicele NASDAQ 100 a pierdut 6,45% din valoare, iar S&P 500 a suferit o scădere și mai dramatică, de 12,4%. Aceste evoluții au dus la o creștere bruscă a indicelui VIX, cunoscut și sub numele de „indicele fricii” de pe Wall Street, care a atins 41,8%, semnalând o volatilitate accentuată și o anxietate crescută în rândul investitorilor, arată într-o analiză financiară publicată pe blogul său, consilierul prezidențial Cosmin Marinescu.
Deși teama de o recesiune în SUA a fost un factor ce a amplificat aceste mișcări de piață, sursa principală a turbulențelor pare să fie unda de șoc venită din Japonia. Acest eveniment subliniază cât de interconectate și vulnerabile sunt piețele financiare globale, unde un eveniment economic într-o parte a lumii poate declanșa reacții în lanț pe alte continente.
Japonia: De la stagnare la cutremur economic
Japonia, a patra cea mai mare economie a lumii, se confruntă de decenii cu stagnare economică și inflație scăzută. Ca răspuns, politica monetară a țării a fost una extrem de neconvențională, cu rate ale dobânzilor apropiate de zero.
Abordarea a favorizat „carry trade-ul”, o strategie de investiție prin care investitorii împrumută yeni la dobânzi foarte mici și investesc în active cu randamente mai mari, profitând de deprecierea yenului pentru a maximiza câștigurile.
Totuși, în contextul unei creșteri neașteptate a inflației, Banca Japoniei a fost forțată să își schimbe strategia.
Pe 1 august 2024, banca centrală a majorat rata dobânzii de referință la 0,25%, de la 0,1%, o mișcare semnificativă având în vedere politica anterioară de dobânzi ultra-scăzute. Această decizie a dus la o apreciere rapidă a yenului în raport cu dolarul american, forțând investitorii să își reevalueze strategiile financiare și să facă ajustări de portofoliu la scară largă, arată Cosmin Marinescu.
Aceste schimbări au provocat tensiuni majore pe piața bursieră globală, cu efecte resimțite imediat la Tokyo, pe Wall Street și în întreaga lume.
Impactul global al politicii monetare japoneze
Japonia se confruntă cu o datorie publică uriașă, care depășește 260% din PIB, ceea ce limitează capacitatea guvernului de a stimula economia fără a risca o criză a datoriei suverane. În plus, tensiunile geopolitice și conflictele în desfășurare din Orientul Mijlociu au amplificat volatilitatea piețelor, perturbând lanțurile de aprovizionare globale și crescând presiunile inflaționiste.
Marți, 6 august, piețele financiare au început să se stabilizeze parțial, după căderile dramatice de la începutul săptămânii.
Bursa din Tokyo a raportat o revenire semnificativă, cu indicii NIKKEI 225 și TOPIX înregistrând creșteri de 9,09% și 9,75%.
În Europa, recuperarea a fost mai timidă, cu STOXX Europe 600 și EUROSTOXX 50 crescând cu 0,17% și 0,13%. Cu toate acestea, volatilitatea rămâne ridicată, subliniind impactul profund al schimbărilor de politică monetară asupra piețelor globale, precizează Cosmin Marinescu.
Vulnerabilitatea sistemului financiar global
Evenimentele recente evidențiază dependența sistemului economic global de politicile monetare neconvenționale și de „leverage”, adică de utilizarea împrumuturilor pentru a finanța investițiile. Într-un astfel de context, riscurile de contrapartidă, volatilitatea valutară și presiunile pentru lichiditate devin tot mai evidente. Aceste probleme nu afectează doar investitorii individuali, ci pun presiune și asupra instituțiilor financiare globale, subliniind vulnerabilitatea întregului sistem în fața șocurilor.
În „Lunea Neagră” din 2024, băncile japoneze, odinioară piloni ai strategiilor de „carry trade”, au fost lovite dur de volatilitatea extremă. Sumitomo Mitsui Trust Holdings, a doua cea mai mare bancă din Japonia, a înregistrat o scădere de 15,5%, în timp ce Mitsubishi UFJ Financial Group, liderul sectorului bancar, a pierdut 12,2%. Marți, acțiunile acestor bănci au recuperat parțial, înregistrând creșteri de 8,43% și 5,82%, respectiv.
Aceste fluctuații dramatice reflectă riscurile asociate strategiilor de investiții bazate pe rate ale dobânzilor „artificial” scăzute și pe ajustări rapide ale politicii monetare. Într-o economie globalizată, unde băncile sunt jucători activi pe piețele financiare, volatilitatea acestor acțiuni subliniază fragilitatea unui sistem economic profund interconectat și vulnerabil, consideră Marinescu.
Efectul fluture și necesitatea reevaluării politicilor
Turbulențele bursiere actuale și ecourile crizelor financiare din trecut pot fi văzute ca manifestări ale „efectului fluture”, unde evenimente aparent disparate, precum o decizie de politică monetară în Japonia, pot declanșa reacții în lanț la nivel global. Aceste legături strânse între fenomene economice subliniază necesitatea unei analize mai profunde și a unei reevaluări a strategiilor investiționale și a politicilor monetare.
Contextul inflaționist puternic din ultimii ani, alimentat de politici monetare relaxate, a demonstrat că deciziile luate în mod unilateral pot avea consecințe neprevăzute la nivel global.
Stabilizarea burselor observată în ultimele zile nu trebuie interpretată ca un semn că problemele sunt rezolvate, ci mai degrabă ca un moment de respiro într-un peisaj economic incert.
În aceste condiții, fine tuning-ul politicilor monetare devine esențial, pentru a evita atât suprastimularea, care ar putea alimenta inflația, cât și înăsprirea excesivă, care ar putea frâna economia.
Provocările pentru piața bursieră globală
Miercuri, 7 august, piețele financiare globale au continuat să se stabilizeze, deși semnele de instabilitate încă persistă. În Statele Unite, indicii bursieri au înregistrat creșteri modeste, cu NYSE în creștere cu 1,11%, NASDAQ Composite cu 1,03% și S&P 500 cu 1,04%. În Europa, recuperarea a fost ceva mai timidă, cu STOXX Europe 600 urcând cu 1,02% și FTSE 250 cu 0,82%. În Asia, revenirea a fost mai robustă, cu NIKKEI 225 crescând cu 4,29% și TOPIX cu 2,26%.
Cu toate acestea, realitatea din spatele acestor cifre este mult mai complexă și trebuie abordată cu precauție. Politica monetară, cu toate nuanțele și subtilitățile sale, rămâne un instrument sofisticat, cu efecte și riscuri profunde, ce variază de la un ciclu economic la altul. Chiar și deciziile aparent corecte pot declanșa unde de șoc globale, așa cum s-a observat în ultima perioadă.
Într-o lume interconectată, unde politicile economice sunt inevitabil supuse „legii consecințelor neintenționate”, responsabilitatea și prudența deciziilor de politică monetară sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice pe termen lung. Absența unei coordonări perfecte între economiile globale poate duce la surprize neplăcute pe piețele financiare.