Astăzi vedem o Uniune europeană cu o geometrie variabilă dacă e să dăm un prim răspuns la provocările apărute o dată cu alegerea lui Trump şi la creşterea euroscepticilor care au grijă să lanseze tot felul de zvonuri care mai de care mai catastrofale. Haideţi s-o numim cum vrem: Europa în cercuri concentrice, Europa cu integrare diferenţiată ( bogaţii separaţi de săraci), Europa cu geometrie variabilă. Dar, atenţie, problema nu constă în denumiri, ci în ce se ascunde în spatele denumirilor şi ce ni se pregăteşte pe ascuns!
Când Francois Hollande, Mariano Rajoy, Angela Merkel şi Paolo Gentilini în conferinţa de presă reunită, ţinută la Versailles, au autorizat de fapt naşterea unei Europe cu mai multe viteze, s-au găsit voci care să avertizeze că în realitate tratatele UE, prevăd deja diferite nivele de integrare, dar ce i-a determinat să o spună abia acum?
Chiar şi asupra unor chestiuni esenţiale pentru viitorul Uniunii, ca aderarea la moneda europeană, sau libera circulaţie a persoanelor, există dintotdeauna astfel de diferenţe între State. Intervine şi logica implacabilă a cifrelor: din cele 28 de State care fac parte din Uniune, doar 19 au adoptat moneda euro, în timp ce în Spaţiul Schengen cinci naţiuni nu sunt admise, fără ca aceste diferite niveluri de integrare să fi însemnat vreodată pierderea statutului de ţări membre.Cum stă România în ochii UE din acest punct de vedere, trebuie aflat!
Deci? Poate că au avut dreptate unii analişti când au numit ''fraudă germanofilă'' ipoteza unei Europe cu mai multe viteze, propunere pe care cancelarul german intenţionează să o insereze în tratate începând cu următoarea întâlnire cheie de la Roma, în 25 martie, cu ocazia celebrării a 60 de ani de viaţă ai Uninuii Europene.
Ne puteți urmări și pe Google News
Ba, mai mult, Europa cu două viteze înseamnă poate că în perspectivă se vor naşte două Europe, una pentru ţările puternice din nord şi una de Liga a doua, unde se vor afla ţările cu datorii de pe frontul de Sud. Dar haideţi să ne întrebăm măcar, la Bucureşti cum se vede oare Europa împărţită în două lumi şi unde se încadrează România? La cei bogaţi sau la categoria ţărilor de mâna a doua? Suntem pregătiţi să trecem la moneda europeană, sunt preocupări majore în acest sens? Vom afla...
Pentru a-i mulţumi pe Trump şi Putin, pentru a absorbi fără convulsii economice şi sociale Brexitul şi a evita Frexitul, Uniunea europeană va fi oricum obligată să redefinească propria structură şi propriile planuri. Germania este cea care dictează paşii, încercând înţelegerea cu Franţa şi apropiindu-şi Polonia. Nodul economico-financiar va rămâne însă pe planul doi pentru mai mult timp.
Este foarte probabil ca naşterea Europei cu geometrie variabilă (care va fi "sfinţită" la Roma pe 25 martie viitor), va aborda mai întâi teme ca apărarea comună, energia, siguranţa şi lupta împotriva terorismului, acordul pentru o cooperare mai puternică şi la îndemână, nu numai între ţările fondatoare, dar şi într-un consens larg între toate ţările UE. Adevăratele probleme care despart ţărle Uniunii sunt acelea economico-financiare. Şi asupra acestora niciunul dintre liderii Merkel, Hollande, Gentiloni, Rajoy, n-au spus niciun cuvânt (şi probabil că nici la Roma n-o vor face), ci doar aserţiuni vagi, arătând o periculoasă înţelegere tacită.
Adevărul e că până în toamnă, când vor fi alegerile din Germania, temele datoriilor, a repatiţiei sacrificiilor, ale procedurilor de încălcare a unor reguli (Germania se confruntă cu un excesiv surplus comercial), nu vor fi dezbătute în niciun cadru internaţional.
Să dezbaţi la Roma acum, nişte teme delicate, când mai e puţin până la alegerile cu probleme mari de corupţie din Franţa, înseamnă să faci cadou forţelor care au în plan destrămarea UE, cărora li s-a adăugat, după alegerea lui Trump şi vechiul aliat american.
Recomandările noastre
