Social
Ce schimbări majore au loc de la 1 august în imobiliare. Ce trebuie să știe românii care vând sau cumpără
Imobiliare. Sursa foto Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Începând cu 1 august 2025, piața imobiliară din România va fi afectată de creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, conform proiectului de lege privind măsurile fiscale, publicat de Ministerul Finanțelor.
Modificarea vizează inclusiv locuințele, unde cotele actuale de 9% și 19% vor fi înlocuite cu noua taxă unică de 21%.
Totuși, în proiectul legislativ prezentat joi, autoritățile introduc două excepții importante de la această măsură, în care va continua să se aplice cota redusă de 9% până cel târziu la 1 august 2026.
Condițiile pentru acordarea acestei facilități fiscale sunt strict reglementate și vizează atât cumpărătorii persoane fizice, cât și achizițiile făcute de primării.
Cumpărătorii persoane fizice pot beneficia de TVA redus doar cu antecontract semnat până la 1 august 2025
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, persoanele fizice care nu au achiziționat o locuință cu TVA redusă de la 1 ianuarie 2023 încoace, dar care au semnat un antecontract de vânzare-cumpărare până la 1 august 2025, vor putea beneficia de o cotă de TVA de 9%, cu condiția ca livrarea imobilului să se facă până cel târziu la 1 august 2026.
„Dacă sunt persoane care au antecontracte valabile acum, la 1 august 2025, dar cu livrare după 1 august 2026, nu beneficiază de cota redusă de TVA de 9%, trec direct la 21%”, a explicat economistul Adrian Vascu, într-o declarație pentru HotNews.
Condițiile sunt precise și restrictive: locuința achiziționată nu trebuie să depășească o suprafață utilă de 120 mp și o valoare de 600.000 de lei fără TVA. Doar în aceste limite se poate aplica taxa redusă.
Sursa foto: Companie de construcție
Ce se întâmplă pe piața imobiliară de la 1 august. Primăriile pot cumpăra locuințe pentru scopuri sociale cu TVA de 9%
A doua excepție importantă vizează achizițiile făcute de primării, care cumpără locuințe în vederea atribuirii cu chirie subvenționată persoanelor sau familiilor care nu au posibilitatea de a accesa o locuință proprietate personală sau închiriere în regim privat.
Și în acest caz, condiția esențială este ca actele juridice să fie încheiate până la 1 august 2025 și să existe o plată în avans până la această dată.
„Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii (...) dacă au fost încheiate până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea acestora”, se arată în proiectul de lege.
Ce prevede concret proiectul de lege
Modificările apar în punctul III din proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare – cunoscut în spațiul public drept „legea austerității” – prezentat de premierul Ilie Bolojan și publicat oficial de Ministerul Finanțelor pe 4 iulie 2025.
Textul menționează explicit:
„Până la data de 1 august 2026 se aplică o cotă redusă de TVA de 9% pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de persoane fizice (...) dacă au încheiat până la data de 1 august 2025 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziționarea unei astfel de locuințe.”
Măsură cu impact bugetar major
Guvernul estimează că pachetul de măsuri fiscale, inclusiv modificările privind TVA, va duce la o creștere a veniturilor bugetare cu aproximativ 9,5 miliarde de lei în 2025. În același timp, cheltuielile bugetare ar urma să se reducă cu 1,2 miliarde de lei.
Autorii proiectului susțin că ajustările sunt necesare pentru a menține finanțarea serviciilor publice și pentru a respecta angajamentele asumate în cadrul țintelor de deficit bugetar.
„Este necesar să fie instituite o serie de măsuri cu caracter excepțional astfel încât să se asigure respectarea angajamentelor asumate de România în ceea ce privește încadrarea în ținta de deficit bugetar”, se precizează în nota de fundamentare.
