"Lipsă de încredere" se cheamă boala de care suferă acum economia zonei euro şi de care trebuie să ne protejăm, înainte să se extindă şi în România, afectând creşterea economică.
Cele mai mari temeri privind posibila influenţă nefastă a situaţiei din Grecia asupra Europei s-au concretizat deja. Dacă acum câteva luni se vorbea despre pericolul contagiunii crizei elene la nivel european, ieri am văzut deja randamentele titlurilor de stat ale Italiei ajungând la niveluri impresionante, de peste 7%.
"Frica e contagioasă", a comentat, pentru EVZ, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Dacă va fi să se întâmple, de la frică va pleca noua recesiune a zonei euro şi tot de acolo criza ar putea găsi resorturi să continue şi în România.
"Din păcate, nu există acum aşteptări pozitive, ci doar frici din ce în ce mai mari. Nimeni nu mai are încredere să investească", spune Florin Pogonaru. De aici, economia este tot mai slabă, iar dacă zona euro o duce prost, România nu are cum să meargă bine.
Canalul creditelor
Dacă planul de ajutor pentru Grecia va înainta, atunci băncile vor fi nevoite să repare "greşeala" de a fi împrumutat statul elen. Vor avea nevoie de mai mult capital, care ar putea veni fie prin finanţatori privaţi, fie prin bani publici. Sau, ar putea recurge la o diminuare a business-ului, aşa încât capitalul de care dispun să fie adecvat noilor cerinţe.
"Băncile de pe piaţa locală dispun de capitaluri suficiente pentru a face faţă noilor condiţii, şi nu mă aştept ca România să fie foarte afectată de noile prevederi", a spus Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România.
Pericolul vine, însă, dinspre grupurile mamă, care ar putea avea nevoie de bani de la filiale pentru a-şi consolida situaţia pe pieţele de origine.
"De la începutul crizei, băncile acordă mai greu împrumuturi, în special întreprinderilor mici şi mijlocii. Dar este de aşteptat ca, la un moment dat, să fie o lipsă acută de capital", a comentat preşedintele AOAR.
Ce s-ar putea întâmpla cu băncile care nu vor avea fonduri pentru a-şi suplimenta capitalurile? Florin Pogonaru spune că acestea vor fi probabil salvate prin fonduri publice.
"Ar fi, însă, regretabil să cheltuim bani pentru aceste bănci care, în mod normal, ar fi trebuit să vină cu capitaluri prin grupurile mamă", a completat acesta.
Leul, sub presiune
Primul segment din economie care reacţionează la criza zonei euro este cel al pieţelor fianciare.
În ultimele două zile, leul aproape că a îngheţat în raport cu euro, la nivelul de 4,353 lei/ euro, contrar monedelor din regiune, care au fluctuat puternic: ieri, zlotul polonez şi forintul maghiar s-au depreciat cu circa 1%. Se pare, însă, că leul a beneficiat de un susţinător, iar unii dealeri din piaţă spun că, ieri, BNR a sărit în sprijinul leului.
"Avem nevoie de intrări de capital, chiar dacă sunt pe termen mai scurt sau speculativ. Însă o mişcare de curs de două sau trei procente nu contează", a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale.
Faţa bună a crizei
Există, însă, şi o parte bună a problemelor de acum, spune Florin Pogonaru. "Criza a forţat autorităţile să găsească soluţii salvatoare care s-au dovedit benefice economiei. Mă refer în special la momentele în care SUA a pompat lichiditate în piaţă, ca şi chinezii, pentru a ajuta economia", a spus acesta.
De asemenea, măsurile luate de Elveţia pentru a preveni aprecierea francului au indus schimbări de paradigme. "Mă aştept ca o asemenea soluţie să apară şi la nivel european", a completat şeful AOAR.
VULNERABILITATE
Topul ţărilor din UE după salariul minim. Cum le afectează criza
- Guvernatorul Mugur Isărescu în rolul lui "Al Pacino", în Financial Times
- Cum vede Mugur Isărescu ieşirea din criză
- Mugur Isărescu, guvernatorul BNR: Actuala criză NU ARE LOGICĂ
- Care e condiţia ca să ieşim din criză? Viziunea BNR