Racla cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași va fi scoasă din catedrala Mitropolitană, înainte de slujba din ziua de 14 octombrie.

Anunțul a fost făcut de către Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

Momentul cel mai aşteptat: Racla cu moaștele Sfintei Parascheva va fi scoasă în curtea Mitropoliei

Racla va fi scoasă în timpul nopții de marți spre miercuri.  Decizia scoaterii raclei cu moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva a fost luată pe ultima sută de metri, dată fiind criza sanitară care a impus anularea pelerinajului din acest an.

Sfânta Liturghie de pe 14 octombrie va începe de la orele 09.00

”Mâine se va sluji Sfânta Liturghie începând cu ora 09.00 pe podiumul amenajat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt în dreptul Catedralei Mitropolitane din Iași. Soborul de ierarhi, preoți și diaconi va fi unul restrâns, cel mai probabil nu mai mult de 15 persoane. Nu vor fi ierarhi din străinătate sau din alte zone din țară, ci doar din zona Moldovei”, a declarat preotul Constantin Sturzu.

Cine va putea participa la Liturghie

”În zona din fața acestui podium vor fi amplasate scaune plasate la doi metri unul de celălalt pe toate direcțiile, scaune ce vor marca locul unde vor sta credincioșii. Din păcate, având în vedere restricția impusă la nivel național, doar cei care au reședința în municipiul Iași vor putea pătrunde în acest spațiu, după principiul primul venit, primul care ocupă un loc. Tot aici, pe aceste scaune din fața podiumului, vor sta și cei aproximativ 50 de invitați ai Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, reprezentanți ai unor instituții sau personalități din domenii precum medicina, cultura sau educația”, a declarat Constantin Sturzu.

Ce nu ai voie să faci de Sfânta Parascheva

Imaginaţia populară nu cunoaşte limite atunci când vine vorba de Sf. Parascheva, astfel că, în popor se credea că aceasta ar poseda la curţile ei un căţea de pază cu trup de fier şi dinţi de oţel, numită în mituri Leica-Boldeica. 

Oamenii din popor credeau că aceasta umblă îmbrăcată în alb sau, negru şi locuieşte în munţi, în păduri sau în ostroavele mării, în cer, în lumea cealaltă.

Ziua Sfintei Parascheva este şi zi de pomenire a celor trecuţi în "Lumea Neîntoarcerii". Cu acest prilej, se dau de pomană pâine din grâul nou şi must.

Se spune că dacă este o zi frumoasă sau mohorâtă, la fel vor fi şi celelalte sărbători de peste an. Şi ciobanii anticipează vremea în funcţie de mioarele lor, dacă acestea stau adunate una lângă cealaltă, este semn că va urma o iarnă grea.

Nu se mănâncă de dulce, nu se lucrează şi se dă de pomană pentru sufletele celor adormiţi. La ţară, în această zi, bătrânii nu făceau pe vremuri nici focul în sobă, pentru a nu atrage asupra casei lor nenorociri.

În tradiţie, se spune că fetele care cos şi care spală vor rămâne nemăritate.

În popor, Sf. Parascheva este percepută ca fiind “mare la trup şi urâtă la chip”, dar cu un suflet bun, pentru că-i fereşte pe oameni de boli, de grindină, trăsnet, iar pe copii îi apără de deochi. I se mai spune şi Sfânta Vineri.