Ce mai coc ungurii? Au aflat planurile României şi au lovit sub camuflaj

Potrivit studiului „Barometru despre Ungaria 2020”, realizat de Institutul Nézőpont şi dat publicităţii marţi, imaginea Ungariei s-ar fi îmbunătăţit în ţările vecine.

Locuitorii Slovaciei au cea mai bună opinie despre Ungaria, conform datelor publicate de Institutul Nézőpont . În concluziile sondajului se arată că „rănile de acum 100 de ani, a căror menţinere slujeşte în primul rând intereselor marilor puteri, pot fi vindecate, chiar şi dacă încet, prin cooperare în Europa Centrală şi respect reciproc”.

Din 2019 până în 2020, percepţia despre Ungaria s-a îmbunătăţit în ţările vecine, iar locuitorii Slovaciei au cea mai bună opinie despre Ungaria (78%). În top urmează locuitorii Croaţiei (68%) şi cei ai Serbiei (60%), în timp ce în ţările vecine, procentul acelora care au o opinie pozitivă despre Ungaria este de peste 50%.

Excepţia este România, unde 47% din persoanele întrebate au avut o opinie bună despre Ungaria. Comparativ cu anul trecut, cele mai mari progrese s-au înregistrat în Croaţia (12 puncte procentuale), Slovacia (11 %) şi Austria (10%).

Sursa citată subliniază că rezultate mai slabe au fost constatate doar în România şi Serbia. Institutul Nézőpont a transmis că această creştere a încrederii din ţările vecine cu Ungaria s-a reflectat şi în opinia publică din Ungaria.

În 2019, în Ungaria s-a îmbunătăţit percepţia despre Austria: 82% din repondenţii din Ungaria au avut o opinie preponderent bună despre Austria, ceea ce înseamnă o creştere de 9%, comparativ cu anul 2019.

„Pe locul doi se află Croaţia, despre care 74% din cetăţenii ungari au o părere bună. De asemenea, despre Slovenia şi Slovacia 64%, respectiv 62% din maghiari au avut o opinie pozitivă.

Din sondaj mai rezultă că numai în cazul a două ţări procentul acelora care au o opinie bună a fost de sub 50%, Serbia (40%) şi România (36%). Totuşi, în cazul Serbiei s-a înregistrat o îmbunătăţire de opt procente, iar în cazul României, de trei procente.

Potrivit constatării Institutului Nézőpont, «atmosfera antimaghiară promovată de politicienii de la Bucureşti» nu contribuie la îmbunătăţitea opiniei maghiarilor despre România. Totodată, din studiu mai rezultă că popoarele din Bazinul Carpatic privesc unele spre celelate cu o încredere sporită.

Într-un comunicat al Institutului Nézőpont se precizează că, în cadrul unei dezbateri online organizată pe tema acestui studiu, expertul Géza Tokár a evidenţiat tendinţa de îmbunătăţire a opiniei slovacilor despre Ungaria şi a precizat că problemele care anterior generau conflicte, ca de exemplu cazul Malina Hedvig, nu mai sunt de actualitate, fiind înlocuite de chestiuni în care poziţiile oficiale ale celor două ţări sunt mai apropiate.

Printre acestea, Géza Tokár a amintit problema migraţiei şi promovarea valorilor creştin-conservatoare în discursurile despre viitorul Europei. În opinia expertului, contrar României, Slovacia este angajată faţă de cooperarea central-europeană, iar politica externă a Slovaciei este caracterizată printr-un «grad mare de pragmatism».

Referitor la evenimentele din ultimul timp din România, expertul Gergely Illyés a evidenţiat că preşedintele Klaus Iohannis «a fost criticat pentru declaraţiile sale antimaghiare atât de unele cercuri din România, cât mai ales de unele cercuri străine din spaţiul german, care de altfel îl susţin».

Expertul a afirmat că atitudinea preşedintelui României are o motivaţie politică internă. Gergely Illyés a adăugat că, pentru diplomaţia română, Statele Unite sunt principalul aliat, urmate de ţările mari ale UE, în primul rând Germania.

De asemenea se încearcă întărirea relaţiilor bilaterale cu Polonia, încercându-se astfel scoaterea Poloniei din Grupul de la Visegrád şi diminuarea influenţei Ungariei în această regiune. În opinia lui Gergely Illyés, eventualele iniţiative ale României menite să întărească regiunea central-europeană nu sunt mediatizate.

Pentru răspândirea ideilor pro Europa Centrală ar fi necesară o schimbare radicală la nivel de sistem, care nu are şanse să se producă într-o perioadă scurtă - a prognozat expertul ungar”, arată sursa citată.

Transcript realizat de Rador