USR consideră inacceptabilă promovarea de către Ministerul Justiţiei a celor două proiecte de ordonanţe de urgenţă care legiferează în domenii fundamentale pentru statul de drept.

”Atât Constituţia, cât şi Legea 546/2002 stabilesc ca for competent pentru discutarea aspectelor legate de graţierea colectivă Parlamentul. Este clar că până acum toate legislaturile au considerat acest demers de clemenţă ca fiind de competenţa Parlamentului, organ reprezentativ suprem al poporului român. Referitor la urgenţă, nu există iminenţa unui demers CEDO. Menţionăm că PSD a avut majoritate şi anterior, de când trenează situaţia dramatică din penitenciare - la a cărei ameliorare USR intenţionează să contribuie - şi nu a înţeles să o rezolve, declarând acum, cu ipocrizie, că ar fi imperativă rezolvarea de pe o zi pe alta”, arată USR într-un comunicat.

USR opinează că ”PSD se foloseşte abuziv de situaţia populaţiei penitenciare pentru a cărei rezolvare durabilă are instrumente administrative, prin convertirea unor spaţii dezafectate - precum foste cazărmi - în închisori, sau legislative, cu iniţierea unei dezbateri publice privind reforma sistemului penitenciar”.

Uniunea îşi exprimă deschiderea de a prelua iniţiative din societatea civilă cu acest scop.

”Urgenţa nu este justificată în niciun fel nici în cazul proiectului de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, aici făcând menţiunea că, în cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, există discuţii în curs pentru lămurirea şi modificarea unora dintre articolele ce fac obiectul proiectului de OUG. Considerăm ca este democratic ca acest demers, de modificare a celor două coduri, să fie lăsat Parlamentului, oferind posibilitatea exprimării unor poziţii avizate din partea tuturor organismelor implicate în procesul de justiţie, a partidelor, a mediului academic şi din partea societăţii civile”, se arată în comunicat.

 În opinia USR, ne aflăm în faţa unei ”insolite amnistii operate prin dezincriminarea unor fapte”.

”Considerăm că nu se justifică sub nicio formă interesul pentru dezincriminarea unor fapte care au fost considerate încă de la Codul Penal din 1936 (art. 242 Neglijenţă în funcţiuni[1]), drept periculoase social şi că a lipsit complet o argumentaţie de fond privind aceste subiecte. 

Având în vedere realitatea societăţii româneşti din punct de vedere penal, în ultimii ani, considerăm că demersul actual este unul care urmăreşte strict salvarea de la răspundere penală a membrilor de partid şi a apropiaţilor lor, prin cvasi-eliminarea din sfera penală a infracţiunilor de serviciu, fapt care va duce la degradarea funcţionării statului şi la multe fapte care vor prejudicia grav cetăţenii în  raporturile lor cu statul şi vor genera corupţie”, mai arată USR.

USR aduce următoarele critici proiectului de OUG privind graţierea: în lista infracţiunilor pentru care se aplică graţierea se găsesc infracţiunile de serviciu prevăzute de Codul Penal;  nu există nicio justificare pentru graţierea amenzilor penale stabilite de instanţele de judecată; nu există nicio justificare pentru graţierea a jumătate din pedeapsă pentru persoanele care au împlinit vârsta de 60 de ani, indiferent de infracţiunea pentru care sunt condamnate (pedofilie, trafic de minori etc.); graţierea trebuie să fie condiţionată, în toate cazurile, de achitarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin hotărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate; amenzile şi celelalte sancţiuni cu caracter administrativ aplicate trebuie executate în măsura în care nu au fost executate, în toate cazurile.

În ceea ce priveşte proiectul de OUG privind modificarea codurilor penal şi de procedură penală, USR susţine că stabilirea unui termen pentru realizarea denunţului va avea efecte deosebit de grave în societate, în special în cazul infracţiunilor comise de ”gulerele albe”, unde există un specific şi o dificultate în administrarea probelor, şi va conduce, în final, la instaurarea unui principiu al impunităţii.

”Una dintre cele mai grave modificări o considerăm ca fiind cea a eliminării interdicţiei de a ocupa o funcţie publică în cazul savârşirii infracţiunii de abuz în serviciu. Este greu de acceptat că cel care a săvârşit o infracţiune de acest gen, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, să ocupe în continuare aceeaşi poziţie”, mai arată USR.

USR mai arată că, prin introducerea unui termen în care se poate face denunţul penal şi, în unele cazuri, plângerea prealabilă, practic se urmăreşte reducerea de facto a termenului de prescripţie pentru unele infracţiuni şi se urmăreşte impunitatea pentru faptele săvârşite. ”USR nu poate să accepte un astfel de demers şi îl consideră total împotriva principiilor care ar trebui să guverneze o societate matură”, se arată în comunicat.

”Circumscrierea infracţiunii de conflict de interese doar la faptele în urma cărora a câştigat un folos necuvenit soţul, o rudă sau afin până la gradul II, este practic o golire de sens a acestei prevederi legale şi o dublare a reglementării infracţiunii de luare de mită. Deşi formularea în vigoare prezintă carenţe care necesită rezolvare, modul de soluţionare propus de acest proiect este cu totul inacceptabil. Nu putem accepta dezincriminarea neglijenţei în serviciu, care poate avea efecte deosebit de grave, existând exemple relevante în acest sens. Considerăm ca limita minimă a prejudiciului de la care fapta devine penală este lipsită de sens. Prejudiciile aduse persoanelor sunt grave şi dacă sunt cuantificate la 5.000 de lei, în condiţiile economice actuale din România”, mai arată USR.

Pentru iniţierea unei moţiuni simple sunt necesare semnăturile a minimum 50 de deputaţi sau 44 de senatori, însă USR are doar 30 de deputaţi şi 13 senatori.