Cercetătorii au descoperit că, pe termen lung, alergatul pe distanțe prea mari sau în exces poate avea efecte negative asupra organismului uman, potrivit The Independent.
Studiul oamenilor de ştiinţă de la Institutul de Cercetare Cardiovasculară din Lehigh Valley a vizat peste 3.800 de bărbați și femei, cu o vârstă medie de 46 de ani, pasionați de jogging. Rezultatele studiului au arătat că persoanele care aleargă cel mai mult au o speranţă de viaţă mai mică decât cele care aleargă moderat, fără ca această statistică să fie influenţată de factorii medicali sau de viciile participanţilor. Astfel, peste 70% dintre repondenți au declarat că aleargă mai mul de 32 de kilometri pe săptămână.
"Nu vrem ca oamenii să fie descurajaţi să facă mişcare, ci pură și simplu nu înţelegem ce determină doza optimă de jogging, care să aibă doar efecte pozitive asupra sănătăţii şi a logevităţii", a explicat doctorul Martin Matsumura,.coordonatorul studiului.
La rândul său, James O'Keefe, directorul secţiei de cardiologie preventivă la Institutul Cardiologic Mid-American, din Kansas City, crede că alergatul în exces poate să "uzeze" organismul, pe termen lung, fapt care ar explica rezultatele studiului lui Matsumura. "Dacă visaţi să alergaţi un maraton, faceţi-o o dată şi tăiaţi asta de pe listă", spune O'Keefe, care nu recomandă mai mult de două ore şi jumătate de jogging pe săptămână.
Joggingul a început să fie practicat pe scară largă abia la jumătatea secolului trecut, fiind iniţial o activitate specifică doar sportivilor de performanţă. Conceptul de alergare uşoară practicată pentru întreţinerea sănătăţii a fost introdus de Arthur Lydiard, în Noua Zeelandă, care a înfiinţat un club, ai cărui membri se întâlneau o dată pe săptămână pentru "a socializa şi a-şi îmbunătăţi condiţia fizică".