Cercetătorii au descoperit în sfârșit ce cauzează înroșirea feței, dezlegând misterul prin plasarea voluntarilor în situații jenante. Într-un studiu neobișnuit, cercetătorii au cerut 40 de adolescente și tinere să cânte karaoke în timp ce erau filmate.
Voluntarii au cântat patru melodii cunoscute pentru dificultatea lor: „All I Want for Christmas Is You” de Mariah Carey; „All the Things You Said” de t.A.T.u.; „Hello” de Adele; și „Let It Go” din filmul Disney „Frozen”.
Care sunt cauzele înroșirii
După sesiunea de înregistrare, cercetătorii au scanat creierele voluntarilor folosind imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Aceasta măsoară indirect activitatea cerebrală prin monitorizarea fluxului de sânge. În timpul fMRI-ului, participanții au vizionat înregistrările cu ei cântând, dar și cu alți participanți care cântau la un nivel comparabil, precum și cu un cântăreț profesionist de vârstă similară.
Pentru a spori posibila jenă, cercetătorii le-au spus participanților că un public va viziona înregistrările lor împreună cu ei.
Pe lângă monitorizarea activității neuronilor în creierele participanților, cercetătorii au măsurat cât de mult a crescut temperatura obrajilor voluntarilor. Acesta este un indicator al nivelului de roșire a feței.
Echipa a descoperit că voluntarii s-au roșit mai mult atunci când se uitau la propria înregistrare decât la înregistrările altora. În general, cu cât o persoană se înroșea mai mult, cu atât activitatea neuronilor în cerebel era mai mare. Cerebelul este o regiune a creierului care controlează mișcarea și coordonarea. Cu toate acestea, cercetările recente sugerează că ar putea fi implicat și în procesarea emoțiilor, printre alte funcții. În mod specific, cercetătorii au observat o activare mare într-o parte a cerebelului numită lobul V.
O altă regiune a creierului care a fost activă la participanții care s-au înroșit în timp ce se uitau la propria înregistrare a fost una implicată în etapele inițiale ale procesării vizuale. Cercetătorii spun că acest lucru sugerează că înroșirea este legată nu doar de procesarea emoțiilor, ci și de circuitele cerebrale care ajută la direcționarea atenției unei persoane. Cu alte cuvinte, videoclipurile care induceau înroșirea păreau să capteze mai multă atenție din partea participanților decât videoclipurile altora.
Înroșirea feței, o reacție emoțională spontană
Pe de altă parte, echipa nu a găsit nicio asociere între înroșire și activarea regiunilor cerebrale de „nivel înalt”. Acestea sunt părțile creierului care ne permit să completăm sarcini cognitive complexe, inclusiv înțelegerea propriei persoane și a altora.
Sursa foto: dreamstime.com
„Înroșirea ar putea fi o parte a stării de excitație automată pe care o simți atunci când ești expus și există ceva relevant pentru sine,” a spus Nikolic, a declarat Milica Nikolic, autoarea principală a studiului și profesor asistent în psihopatologia dezvoltării la Universitatea din Amsterdam.
Cercetătorii au adăugat în lucrarea lor că înroșirea poate fi „declanșată de un val brusc de alertă atunci când ești expus social.” Ei au argumentat că este probabil o reacție emoțională spontană, mai degrabă decât ceva care apare dintr-o auto-reflecție mai profundă, cum ar fi gândirea activă despre cum te percep alții.
Echipa a recunoscut mai multe limitări ale studiului. De exemplu, au evaluat înroșirea doar prin analiza schimbărilor de temperatură a obrajilor. Utilizarea unor metrici suplimentare ar putea oferi mai multe detalii despre acest proces.
Pentru viitor, echipa dorește să studieze roșirea în diferite scenarii. O posibilă direcție de cercetare ar fi să se vadă dacă aceleași descoperiri pot fi replicate la copii mai mici care nu au dezvoltat încă abilități cognitive mai complexe. Înțelegerea mai profundă a modului în care apare înroșirea poate arunca, de asemenea, o lumină asupra motivului pentru care unele persoane cu tulburări de anxietate dezvoltă o teamă de roșire, au spus ei.
„Când înțelegem mecanismele, putem aborda mai bine teama de înroșire,” a spus Nikolic, conform Live Science.