Curtea Constitu?ional?: VOIN?A POPORULUI, DE?I SUVERAN?, NU A FOST RESPECTAT?. 588 DE PARLAMENTARI ÎN LOC DE 469. CURAT ANTICONSTITU?IONAL!

Violeta Fotache
13 decembrie 2012, 21:46

Discu?iile din spa?iul public legate de legile în baza c?rora s-au produs alegerile parlamentare au generat reac?ia Cur?ii Constitu?ionale. Instan?a explic? pe larg Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, prin care a fost declarat? neconstitu?ional? modificarea Legii nr. 35 ?2008 pentru alegerea Camerei Deputa?ilor ?i a Senatului ?i pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit??ilor administra?iei publice locale, a Legii administra?iei publice locale nr. 215/2001 ?i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale?ilor locali. Surse din cadrul CCR: Num?rul parlamentarilor ale?i trebuia s? se opreasc? la 469!

UPDATE 2. Ioan Stanomir: “Curtea ar putea declara neconstitu?ional? partea din lege care se refer? la redistribuire”

UPDATE 1. FREEDOM HOUSE ROMÂNIA. Guseth: "Actualul Parlament are o problem? de constitu?ionalitate!" Ca urmare a comentariilor ap?rute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare ?i aplicare a dispozi?iilor Legii nr. 35 ? 2008 pentru alegerea Camerei Deputa?ilor ?i a Senatului ?i pentru modificarea ?i completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorit??ilor administra?iei publice locale, a Legii administra?iei publice locale nr. 215/2001 ?i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale?ilor locali, Curtea Constitu?ional? face urm?toarele preciz?ri: Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constitu?ional? s-a pronun?at asupra obiec?iei de neconstitu?ionalitate a Legii pentru modificarea ?i completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputa?ilor ?i a Senatului ?i pentru modificarea ?i completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorit??ilor administra?iei publice locale, a Legii administra?iei publice locale nr. 215/2001 ?i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale?ilor locali, sesizare formulat? de 54 de deputa?i apar?inând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în temeiul art. 146 lit. a) din Constitu?ie ?i al art. 10, 15, 16 ?i 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ?i func?ionarea Cur?ii Constitu?ionale. În urma efectu?rii controlului de constitu?ionalitate, Curtea a constatat urm?toarele: I. „Legea criticat? încalc? dispozi?iile constitu?ionale ale art.1 alin.(3), potrivit c?rora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea ?i ale art. 61 - Rolul ?i structura (Parlamentului), întrucât consacr? o solu?ie legislativ? contrar? voin?ei poporului exprimate la referendumul na?ional din data de 22 noiembrie 2009” (par.XII 1) CURAT ANTICONSTITU?IONAL „Curtea constat? c?, la data de 22 octombrie 2009, Pre?edintele României, dup? consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum na?ional, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român s? î?i exprime voin?a cu privire la dou? probleme de interes na?ional: trecerea la un Parlament unicameral ?i reducerea num?rului de parlamentari la maximum 300 de persoane. Pân? la momentul adopt?rii legii criticate în prezenta cauz?, op?iunea poporului în sensul reducerii num?rului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglement?ri legislative. În ceea ce prive?te reglementarea criticat?, aceasta modific? legea electoral?, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o cre?tere a num?rului de parlamentari, care nu respect? voin?a poporului exprimat? la referendum. Or, referendumul, indiferent de caracterul s?u - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului na?ional din anul 2009, reprezint? o modalitate de exercitare a suveranit??ii na?ionale. Art.2 din Constitu?ie prevede în acest sens c? "Suveranitatea na?ional? apar?ine poporului român, care o exercit? prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ?i corecte, precum ?i prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamental?, Curtea Constitu?ional? a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, c? "exprim? voin?a constituantului român, potrivit c?reia, în cadrul democra?iei reprezentative, suveranitatea na?ional? apar?ine într-adev?r poporului român, îns? aceasta nu poate fi exercitat? într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirect?, mijlocit?, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urm? reprezint? expresia suveranit??ii na?ionale, manifestat? prin exprimarea voin?ei cet??enilor în cadrul alegerilor libere, periodice ?i corecte, precum ?i prin referendum".(par.XII 1.2-1.5.) „[…], Curtea constat? c? reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solu?ie legislativ? care nu respect? voin?a exprimat? de popor la referendumul consultativ men?ionat este în contradic?ie cu prevederile constitu?ionale ale art. 1, 2 ?i 61.” (par.XII 1.12.) II. „Legea criticat? încalc? principiul securit??ii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constitu?ie, întrucât modific? legisla?ia electoral? în anul în care au loc alegeri, iar aceast? modificare are consecin?e negative asupra bunei desf??ur?ri a procesului electoral ?i a exercit?rii dreptului la vot. ” (par.XII 2) LEGEA NU RESPECT? REALIT??ILE ECONOMICE ?I NECESITATEA RA?IONALIZ?RII PARLAMENTULUI PRECIZARE: Curtea nu a sanc?ionat, în sine, modificarea legisla?iei electorale în anul în care au loc alegeri, ci faptul c? aceast? modificare - care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor – avea consecin?e negative asupra bunei desf??ur?ri a procesului electoral ?i a exercit?rii dreptului la vot. Curtea a re?inut în acest sens c?: «[…] legea criticat? […] modific?, în principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electoral? actual? în materie, în încercarea de a corecta unele dintre deficien?ele acesteia. [...]. Demersul legiuitorului nu este îns? fundamentat în sensul re?inut de Curte în jurispruden?a sa (în raport cu realit??ile economice, politice ?i sociale ale ??rii, rolul partidelor politice în procesul electoral, necesitatea ra?ionaliz?rii Parlamentului), aspect criticat de autorii sesiz?rii cu referire la dispozi?iile art. 147 alin. (4) din Constitu?ie, care consacr? caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur?ii Constitu?ionale. [...] dispozi?iile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic? legislativ? pentru elaborarea actelor normative, republicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modific?rile ?i complet?rile ulterioare, instituie obliga?ia fundament?rii actelor normative. DEMERSUL PARLAMENTULUI NEFUNDAMENTAT TEMEINIC Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000, solu?iile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie s? fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativ? a statului român ?i cerin?ele corel?rii cu ansamblul reglement?rilor interne ?i ale armoniz?rii legisla?iei na?ionale cu legisla?ia comunitar? ?i cu tratatele interna?ionale la care România este parte, precum ?i cu jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluia?i articol, "pentru fundamentarea noii reglement?ri se va porni de la dezideratele sociale prezente ?i de perspectiv?, precum ?i de la insuficien?ele legisla?iei în vigoare". Lipsa unei fundament?ri temeinice a actului normativ în discu?ie determin?, pentru motivele ar?tate, înc?lcarea prevederilor din Constitu?ie cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit c?rora, "în România, respectarea Constitu?iei, a suprema?iei sale ?i a legilor este obligatorie", precum ?i ale art. 147 alin. (4) potrivit c?rora deciziile Cur?ii Constitu?ionale sunt general obligatorii. Se constat?, totodat?, c? modificarea Legii nr. 35/2008- în esen?a acesteia, cât? vreme modificarea prive?te tipul de scrutin reglementat de actuala legisla?ie - intervine cu aproximativ 6 luni înaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum sus?in ?i autorii sesiz?rii în motivarea acesteia, încalc? principiile statuate de Curtea Constitu?ional? în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constitu?ie, interpretat în concordan?? cu dispozi?iile Conven?iei pentru ap?rarea drepturilor omului ?i a libert??ilor fundamentale ?i cu jurispruden?a Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare ?i la Codul bunelor practici în materie electoral? adoptat de Comisia de la Vene?ia. Curtea constat? c? ?i legisla?ia electoral? actual? a fost modificat? cu mai pu?in de un an înainte de alegeri. Spre deosebire îns? de situa?iile în care a avut a examina prevederi ale acestei legisla?ii, situa?ii când nu a fost sesizat? cu critici în acest sens, în prezenta cauz? Curtea a fost sesizat? ?i trebuie s? se pronun?e cu privire la modificarea intempestiv? a legisla?iei electorale din perspectiva consecin?elor pe care aceasta le produce - la fel ca în precedentul solu?ionat prin Decizia nr. 51/2012-, precum ?i cu privire la nerespectarea dispozi?iilor art. 147 alin. (4) din Constitu?ie, care consacr? caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur?ii Constitu?ionale. Pentru a r?spunde acestor critici, Curtea trebuie s? aib? în vedere evolu?ia legisla?iei electorale ?i a problemelor de constitu?ionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate în jurispruden?a sa în materie, jurispruden?? care a încorporat, în raport cu aceast? evolu?ie, prin receptarea jurispruden?ei Cur?ii Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate în documente interna?ionale de referin??. Instabilitatea legislativ? cauz? a deficien?elor legisla?iei în materie electoral? Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativ? în materie electoral?, determinat? de modificarea acestei legisla?ii, cu prec?dere, în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridic?, ci ?i o cauz? a deficien?elor acestei legisla?ii, constatate cu prilejul aplic?rii sale. De aceea, Curtea a constatat ?i a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundament?rii actului de legiferare, precum ?i a realiz?rii unui demers legislativ complex în materie electoral? - a unei reexamin?ri "de ansamblu" a Legii nr. 35/2008. Curtea arat? efectele negative Ceea ce a sanc?ionat Curtea prin Decizia nr. 51/2012, invocat? de autorii sesiz?rii, nu a fost doar modificarea legisla?iei electorale într-un an în care au loc alegeri. Re?inând înc?lcarea, prin legea criticat?, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constitu?ie, Curtea a analizat consecin?ele acestei modific?ri: "dificult??i suplimentare autorit??ilor îns?rcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adapt?rii la procedura nou instituit? ?i opera?iunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", "dificult??i în exercitarea dreptului de vot, dificult??i care pot avea ca efect, în cele din urm?, restrângerea exerci?iului acestui drept". Sunt astfel înc?lcate dispozi?iile constitu?ionale cuprinse în art.1 alin.(3) ?i (5), precum ?i ale art. 2.» (par.XII 2.19 -2.17) III. «Punctul 16 din legea ce face obiectul sesiz?rii, respectiv alin. (112) introdus la art.48 din Legea nr. 35/2008, încalc? prevederile constitu?ionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului ?i egalitatea între cet??eni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 alin. (1) teza întâi potrivit c?ruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român [...]" ?i art.62 alin.(1) potrivit c?ruia "Camera Deputa?ilor ?i Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat, potrivit legii electorate"» (par.XII 3) „[…] Curtea constat?, mai întâi, c? [ dispozi?iile criticate] pun în discu?ie modul de atribuire a mandatelor de deputa?i ?i senatori, a?adar tipul de scrutin reglementat de lege. În principiu, op?iunea pentru un anume tip de scrutin apar?ine legiuitorului, solu?ie care rezult? din dispozi?iile art. 62 din Constitu?ie care oblig? la alegerea prin vot a Parlamentului, l?sând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum ?i modalit??ile concrete de organizare ?i desf??urare a scrutinului. […]” (par.XII 3.2) «Indiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care opteaz? legiuitorul, Curtea Constitu?ional? este competent? s? se pronun?e dac? sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile ?i dispozi?iile Constitu?iei. Curtea constat? în acest sens c?, dac? alin.(11) al art.48 din Legea nr.35/2008, astfel cum a fost modificat?, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit c?ruia mandatele de deputa?i ?i senatori se atribuie candida?ilor care au ob?inut cel mai mare num?r de voturi în cadrul colegiilor uninominale, alin. (112) al aceluia?i articol, introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputa?ilor, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, în plus fa?? de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiec?rui jude? "în care locuitorii apar?inând comunit??ii române?ti sau unei minorit??i na?ionale dep??esc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recens?mânt al popula?iei, 7% din totalul locuitorilor jude?ului", "se acord? un mandat în Camera Deputa?ilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali apar?inând acelei comunit??i" în cazul în care "niciun candidat al competitorilor electorali apar?inând acelei comunit??i nu a ob?inut mandat conform alin. (11)". A?adar, la num?rul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art. 5 din Legea nr. 35/2008, se va ad?uga un num?r de mandate variabil în func?ie de dou? criterii: ponderea unei minorit??i na?ionale, respectiv comunit??i române?ti în popula?ia unui jude? ?i op?iunea aleg?torilor din jude?ul respectiv (care îl poate plasa ori nu pe unul sau mai mul?i reprezentan?i ai minorit??ii/comunit??ii printre cei ale?i pe baza scrutinului uninominal). Legea care prevede mandatele rezultate indirect din scrutin, neconstitu?ional? Astfel, în afara mandatelor de deputa?i ?i senatori ce rezult? direct din scrutin, poate exista un num?r de mandate de deputa?i rezultate indirect din scrutin, altele decât cele la care se refer? dispozi?iile art. 62 alin. (2) teza a doua din Constitu?ie (a c?rei aplicare este realizat? în legea electoral? de un alt text - art. 9 din Legea nr. 35/2008). Aceast? reglementare este neconstitu?ional? prin: a) lipsa de legitimitate ?i reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit ?i ob?inut; b) incompatibilitatea cu dispozi?iile art. 62 alin. (2) teza întâi din Constitu?ie, potrivit c?rora "organiza?iile cet??enilor apar?inând minorit??ilor na?ionale, care nu întrunesc în alegeri num?rul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condi?iile legii electorale"; c) incompatibilitatea cu dispozi?iile constitu?ionale a conceptului de "comunitate româneasc?" cu referire la popula?ia unui jude? al României. Astfel, mandatele atribuite în conformitate cu regula stabilit? de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezult? indirect din scrutin, iar num?rul voturilor pe care îl ob?in persoanele c?rora li se atribuie aceste mandate, în raport cu num?rul voturilor competitorilor electorali care ob?in mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscrip?ie electoral?, determin? o reprezentare incorect? ?i inegal? a voturilor cet??enilor în Parlamentul României, în contradic?ie cu prevederile constitu?ionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului ?i art. 62 alin. (1) potrivit c?ruia "Camera Deputa?ilor ?i Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat, potrivit legii electorale". Acest num?r de mandate nu se stabile?te în func?ie de principiul reprezentativit??ii, ci în raport cu ponderea minorit??ilor na?ionale sau a comunit??ii române?ti în cadrul circumscrip?iei electorale, care poate sau nu dep??i pragul minim de 7% stabilit în mod aleatoriu de c?tre legiuitor. Se observ? c? stabilirea acestui prag nu are niciun temei constitu?ional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivat? nici în Raportul întocmit de Comisia juridic? de disciplin? ?i imunit??i din Camera Deputa?ilor, acolo unde amendamentul a fost introdus. Curtea Constitu?ional? a re?inut în jurispruden?a sa (Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004, publicat? în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004) c? în România "îns??i Constitu?ia confer? un regim special organiza?iilor apar?inând minorit??ilor na?ionale, care s? le permit? acestora reprezentarea politic? în cadrul autorit??ii legiuitoare". Acest regim special este reglementat prin dispozi?iile art. 62 alin. (2). Textul de lege criticat este în contradic?ie cu dispozi?iile art. 62 alin. (2) din Constitu?ie, întrucât, în temeiul s?u, organiza?iile cet??enilor apar?inând minorit??ilor na?ionale care nu întrunesc în alegeri num?rul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament pot dobândi mai multe locuri de deputat, în func?ie de num?rul circumscrip?iilor electorale aflate în ipoteza reglementat? de textul de lege. Or, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitu?ie, aceste organiza?ii aflate în ipoteza prev?zut? de norma constitu?ional? (aceea?i cu a textului legal criticat) "au dreptul la câte un loc de deputat, în condi?iile legii electorale". "Condi?iile legii electorale" la care face trimitere dispozi?ia citat? se refer? la reglementarea modului de atribuire a acestui loc ?i nu poate fi interpretat în sensul c?, prin legea electoral?, organiza?iile cet??enilor apar?inând minorit??ilor na?ionale care nu întrunesc în alegeri num?rul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament ar putea dobândi un num?r mai mare de locuri de deputat într-un alt mod decât prin vot "universal, egal, direct, secret ?i liber exprimat". O reprezentare diferit? în Parlament în raport cu structura etnic? a circumscrip?iilor electorale (jude?ele ??rii) - în sensul c? la un num?r identic sau apropiat de aleg?tori, c?rora, potrivit normei de reprezentare, le revine un num?r identic de mandate de parlamentari, va exista, în realitate, un num?r diferit de mandate rezultate în mod diferit - direct sau indirect din scrutin - corespunz?tor structurii etnice a jude?elor în cauz?, contravine principiilor constitu?ionale enun?ate ?i, totodat?, încalc? prevederile art. 4 alin. (1) din Legea fundamental?, potrivit c?rora "statul are ca fundament unitatea poporului român. Curtea constat?, totodat?, c? dispozi?iile alin.(112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 determin? o dubl? reglementare a situa?iei minorit??ilor na?ionale care nu întrunesc în alegeri num?rul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, cât? vreme Legea nr. 35/2008 stabile?te, în art. 9 alin. (1), c? "(1) Organiza?iile cet??enilor apar?inând unei minorit??i na?ionale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au ob?inut în alegeri cei pu?in un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitu?ia României, republicat?, ia un mandat de deputat, dac? au ob?inut, pe întreaga ?ar?, un num?r de voturi egal cu cel pu?in 10% din num?rul mediu de voturi valabil exprimate pe ?ar? pentru alegerea unui deputat". Mai mult, textul criticat extinde excep?ia prev?zut? de Constitu?ie pentru cet??enii apar?inând minorit??ilor na?ionale (definit? de Legea nr. 35/2008, în art. 2 pct. 29, ca fiind "acea etnie care este reprezentat? în Consiliul Minorit??ilor Na?ionale) ?i în ceea ce prive?te persoanele de etnie român?, pe care, printr-o sintagm? f?r? niciun suport constitu?ional, respectiv aceea de "comunitate româneasc?", le asimileaz?, sub acest aspect, minorit??ilor na?ionale. Or, sintagma "poporul român" pe care legiuitorul constituant o folose?te atunci când, în art. 2 alin. (1) stabile?te c? "suveranitatea na?ional? apar?ine poporului român", implic? în mod necesar unitatea ?i unicitatea poporului, fiind incompatibil? cu identificarea, în cadrul poporului român ?i pe teritoriul României, a unor structuri bazate pe apartenen?a la etnia român? - "comunit??i române?ti", ai c?ror membri s? beneficieze, în virtutea unui statut asimilat minorit??ilor na?ionale, de drepturi conferite cet??enilor apar?inând unei minorit??i na?ionale în considerarea acestei apartenen?e. O astfel de reglementare încalc? ?i dispozi?iile art. 16 alin.(1) din Constitu?ie, potrivit c?rora "cet??enii sunt egali în fa?a legii ?i a autorit??ilor publice, f?r? privilegii ?i f?r? discrimin?ri".» (par.XII 3.6-3.18) Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat c? legea criticat? încalc?, în ansamblul s?u, dispozi?iile Constitu?iei cuprinse în art.1 - Statul român, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului ?i egalitatea între cet??eni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 - Rolul ?i structura (Parlamentului), art.62 - Alegerea Camerelor ?i art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Cur?ii Constitu?ionale. (par.XIV) Comunicatul Cur?ii Constitu?ionale a României, condus? de Augustin Zegrean, este mai mult decât l?muritor. Urmare a verdictului CCR, alegerile parlametnare s-au desf??urat dup? legea nemodificat?