CCR, în expunerea de motive, arată că este importantă recuperarea prejudiciului, mai degrabă decât pe trimiterea la închisoare a evazioniștilor. Reamintim pe 19 decembrie, Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, proiectul iniţiat de liderii PSD şi PNL, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, privind unele „măsuri pentru consolidarea capacităţii de combatere a evaziunii fiscale”.
CCR a declarat constituțional proiectul care amnistiază evaziunea fiscală sub un milion euro
Așadar, CCR a declarat constituțional proiectul de lege PSD-PNL care stabilește că evaziunea fiscală sub 1 milion euro nu se va mai sancționa cu închisoare dacă prejudiciul este achitat în timpul urmăririi penale, plus 25% din valoarea acestuia
Potrivit noilor prevederi în cazul infracțiunilor privind evaziunea fiscală, „dacă până la expirarea unui termen de maximum 30 zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de până la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, este acoperit integral, prin plată efectivă, fapta nu se pedepseşte”.
Așadar, instanța de contencios constituțional atrage atenția că „scopul legii trebuie să fie recuperarea prejudiciului mai degrabă decât aruncarea în pușcărie a antreprenorilor și, astfel, distrugerea mediului de afaceri românesc”.
Principalul pasaj din Decizia CCR 146/2024:
„68. Referitor la dispozițiile art.I pct.7 din lege, Curtea constată că reglementarea acestora constituie un pas important în trecerea, pe care statele trebuie să o facă, de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au că scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public. Așadar, dispozițiile legale criticate constituie o formă de transpunere a dezideratului anterior menționat în politică penală a statului în domeniul evaziunii fiscale”, se arară în decizia CCR. Mai multe date despre acest caz puteți citi pe luju.ro