Judecătorii de la Curtea Constituțională a României au decis că nu se va reduce vechimea în funcție pentru procurorii care vor să ajungă la DNA și DIICOT:
Curtea Constituțională a României (CCR) a explicat motivele pentru care a respins proiectul privind reducerea vechimii în funcție pentru accederea procurorilor la DNA și DIICOT.
Nu se ajunge la DNA și DIICOT fără o vechime solidă
Reducerea vechimii necesare pentru a accede în DNA și DIICOT ar face ca cele două parchete să devină foarte vulnerabile. Și asta pentru că la DNA și DIICOT ar ajunge să activeze procurori fără experiență, aflați la începutul carierei. Și asta în condițiile în care cele două instituții sunt în vârful ierarhiei, teoretic, două ținte la care mulți procurori visează.
Cei de la CCR arată că micșorarea vechimii de la 10 ani la 7 ani poate duce la situații inacceptabile, precum cea în care la DNA și DIICOT să lucreze procurori aflați la început de carieră, iar o asemenea condiție de doar 7 ani vechime pentru a putea activă la cele două direcții este derizorie, insignifiantă, favorizantă și preferențială.
Curtea Constituțională precizează că este nu numai rațional, dar și imperativ din punctul de vedere al exigențelor constituționale că vechimea efectivă pentru numirea în funcțiile de procuror în cadrul DIICOT sau DNA să reflecte poziția constituțională supraordonată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în structura Ministerului Public, calitatea de structura specializată a acestor direcții, precum și caracterul superior al rangului dobândit. Așadar, menționează CCR, vechimea pentru DNA și DIICOT ar trebui să fie la fel că vechimea cerută pentru promovarea la PICCJ, adică de 10 ani”, conform luju.ro.
Motivația judecătorilor de la CCR
„65. Curtea observă că actualul cadru legislativ cuprinde cel puțîn patru derogări favorabile persoanei care aplică pentru poziția de procuror la cele două parchete specializate în raport cu procurorul care dorește promovarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și anume: nu trebuie să fi parcurs procedura de promovare pe loc în gradul imediat superior celui deținut; nu trebuie să dețînă gradul profesional de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel; nu există condiția de a funcționa efectiv timp de cel puțîn 2 ani la parchetul ierarhic inferior și în vechimea necesară pentru numirea în funcție este valorificată perioada cât procurorul a deținut calitatea de auditor de justiție.
66. În aceste condiții, se ridică și problema celei de-a cincea derogări, și anume condiția de vechime efectivă. A subevaluă această condiție de vechime efectivă poate duce la situații inacceptabile, în care cele două direcții specializate să fie compuse din procurori aflați la începutul carierei, deși, prin natură lor, acestea sunt specializate și plasate la cel mai înalt nivel ierarhic.
Spre exemplu, legea criticată propune o vechime totală de 7 ani pentru a fi numit într-o atare funcție, vechime care cuprinde: 2 ani cât timp persoană în cauza a deținut calitatea de auditor de justiție; o perioada de timp scurtă, dar nedefinită, cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de judecător sau procuror stagiar; stagiul de 1 an, în care judecătorul/ procurorul stagiar are o competență limitată.
Prin urmare, pentru a îndeplini condiția de vechime pentru numirea în funcția de procuror al celor două direcții specializate este necesară o vechime efectivă în funcția de judecător/ procuror definitiv de mai puțîn de 4 ani, ceea ce nu corespunde cu poziția structurii de parchet în care persoană în cauza se dorește să fie numită.”, se precizează într-un fragment al motivării.