Principala observație a Comisiei Europene, cu privire la Justiția din România, este faptul că unele investigaţii în cazuri de mare corupţie sunt blocate de Parlament. Potrivit concluziilor raportului intermediar al CE, citit astăzi de oficialii europeni, rezolvarea acestei probleme ar trebui să îmbunătăţească gestionarea unor astfel de situaţii.
De asemenea, raportul precizează că Legislativul "trebuie să permită investigarea tuturor cazurilor de acest gen (de mare corupţie - n.r.) de către autorităţile judiciare", se mai arată în raport.
Raportul menţionează că, "deşi s-a permis continuarea investigaţiilor în două cazuri începând din iulie 2008, acestea au fost respinse în alte două cazuri şi amânate în altele trei". Cei care au primit aviz de urmărire penală din partea parlamentarilor au fost Codruț Sereș și Paul Păcuraru, în timp de social-democrații Adrian Năstase și Miron Mitrea au fost salvați de colegii lor.
Aceleași probleme au fost criticate de Comisia Europeană și anul trecut. În iulie 2008, raportul a scos în evidenţă lipsa de voinţă politică din Parlamentul României în ceea ce priveşte aprobarea urmăriri penale în cazul a patru foşti miniştri parlamentari.
Aceste concluzii intermediare privind reforma din justiţie privind România şi Bulgaria au fost date astăzi publicității.
REACȚIE RAPIDĂ: Roberta Anastase, democrat-liberala din fruntea Camerei Deputaților, a anunțat, la nici o jumătate de oră de la citirea raportului, ca vă da liber pentru urmărirea penala la lui Adrian Năstase. Raport fără sancțiuni
Conform purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray, aceste concluzii intermediare nu vor atrage sancțiuni, întrucât se așteaptă raportul final, ce va fi publicat în luna iunie. Raportul de astăzi este unul tehnic. Acesta a mai subliniat că nu se vorbește despre o competiție între cele două state.
"Scopul este să îndeplinim normele care au fost stabilite pentru cele două state membre, România și Bulgaria. Nu este o competiție, ca să stabilim care este mai avansată și care nu. Fiecare stat are meritele lui".
"Aceste raport preliminar este doar un raport tehnic, despre ceea ce s-a întâmplat în ultimele șase luni și nu evidențiază toate problemele. În lunile ce urmează se va face analiza completă. Este o muncă încă în desfășurare și ca atare, nu acum este momentul de a prezenta imaginea completă și rezultatul final", a mai precizat Gray.
Concluzii intermediare pentru România: • Blocarea în Parlament a diferitelor dosare penale • Restricționarea prerogativelor procurorilor • Relaxarea măsurilor de îmbunătățire a sistemului juridic Recomandare: • Accelerarea ritmului reformei Fondurile europene, la adăpost
Raport intermediar nu vorbește despre alocarea fondurilor europene. În acest sens se așteaptă concluziile finale ale raportului din iunie, "fondurile reprezentând o problemă separată. În plus, toate statele membre trebuie să câștige fondurile prin forțe proprii", după cum a precizat Johannes Laitenberger, alt purtător al Comisiei Europene.
Marea problemă a României
Justiția a reprezentat pentru România una dintre cele mai mari amenințări cu privire la menținerea statutului de țară membră a Uniunii Europene. Din acest motiv au existat numeroase discuții cu privire la activarea caluzei de salvgardare.
Această măsura este un instrument al Comisiei Europene utilizat în cazul în care unul dintre statele membre sau care este în curs de aderare la UE nu își respectă obligațiile. Domeniile pentru care se poate activa această măsură sunt economia, piața internă, justiția și afacerile interne. Aplicarea lor se poate realiza numai cu votul unanim al reprezentanților țărilor membre din Consiliu.
Ca măsură de precauție, pentru România a fost stabilită o formă și mai ușoară de instituire a acestei clauze: majoritatea calificată (doar 72,27% din voturi necesare).
În momentul în care ne-am înscris în competița de selecție pentru a face parte din Uniunea Europeană, România a pornit cu 11 sectoare critice, în cadrul cărora se cererea reforme. Dintre acestea, justiția continuă să reprezinte motivul principal pentru care primim bile negre.
Atât România, cât și Bulgaria, s-au confruntat, încă din perioada de preaderare, cu o situație similară ce ar fi putut amâna intrarea celor două țări, cu încă un an.
CITIȚI SI: Reacția ministrului Justiției la raportul Comisiei Europene