Monumentul de la malul marii este una dintre cele mai cunoscute cladiri din Romania.
Oricui ii arati o fotografie a Cazinoului din Constanta iti arata si el una cu el fotografiat acolo.
Cazinoul, construit intre 1907 si 1910, era si a ramas principalul punct de atractie al orasului Constanta, oras pe care se presupune ca fiecare roman l-a vizitat macar o data in viata.
Ca e vara sau iarna, promenada pavata de pe malul marii este plina de oameni a caror plimbare se opreste in fata cladirii-simbol a Constantei, un imobil impozant, cu forma unica si arhitectura bogata, inscris din 1979 pe lista monumentelor istorice din tara.
Unii zic ca seamana cu un dric, altii cu un vapor, dar toti par fascinati de originalitatea constructiei. Constantenii mai batrani stiu ca, pe vremuri, inainte de a ajunge seara la Cazinou, la bal, spectacol, la vreo receptie sau la ruleta, localnicii si vilegiaturistii se plimbau pe malul marii ori cu barcile infrumusetate de lampi venetiene si foc bengal.
S-a nascut greu Faleza joasa din extremitatea sud-estica a partii peninsulare a Constantei a avut inca din secolul XIX o dubla functiune: loc de promenada si de distractie pentru locuitorii orasului, dar si zona de interes turistic pentru cei veniti de departe. In acea vreme, functionau pe faleza doua cazinouri provizorii, langa farul genovez. In 1903, consiliul comunal al orasului a hotarat constructia unui nou cazinou, cu arhitectura reprezentativa.
Primarul de-atunci, Cristea Georgescu, a incheiat un contract cu arhitectul francez Daniel Renard care, in 1905, a prezentat o prima forma a proiectului. Comisia aflata sub patronajul inginerului Anghel Saligny a respins proiectul pe motiv ca ar fi fost „necorespunzator”. Seamana cu un dric pentru ca arhitectul a intocmit proiectul in memoria logodnicei sale moarte, s-a spus.
In realitate, noul primar, Ion Banescu, a preferat un arhitect roman, Petre Antonescu, care a venit cu un proiect cu arhitectura romaneasca. In 1907 s-a turnat fundatia, dar fostul primar, Georgescu, a fost reales si a revenit la proiectul Renard, avizat acum de arhitectul Ion Mincu. In data de 24 iulie 1910, Cazinoul a fost finalizat. Constructia a costat 1.433.050 de lei, in banii de-atunci, de aproape sapte ori mai mult decat in devizul initial.
Exploatarea constructiei
Noua constructie s-a numit „cazinoul comunal” si era proprietatea Primariei orasului Constanta. Principalele functiuni au fost cu profil cultural, la etaj (unde era sala de spectacole), respectiv de distractie, la parter (baluri, restaurant si sala de jocuri de noroc - ruleta, baccara si caisori-petits chevaux).
Cazinoul a functionat cu succes pana in 1916, cand a fost transformat in spital militar. A fost bombardat de aviatia germana, acoperisul si planseul de beton armat din partea de sud a cladirii fiind distruse. In urmatorii doi ani, in timpul ocuparii teritoriului dobrogean de trupele germano-bulgare, cladirea a fost devastata.
A fost refacut abia in 1928, redevenind locul preferat al marinarilor straini care veneau in port. Mai-marii zilei si impatimiti ai jocurilor de noroc care erau cazati in hotelurile din apropiere isi lasau banii la ruleta.
La inceputul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Cazinoul a fost bombardat din nou si deteriorat serios. Dupa razboi, acelasi scenariu: trupele sovietice care au ocupat zona peninsulara a Constantei au devalizat cladirea.
Dupa 1950, comunistii n-au vrut sa auda de jocuri de noroc si au facut un restaurant scump la parter si cinematograf la etaj. Constantenii spun ca aici veneau activistii de partid si delegatiile straine invitate de Nicolae Ceausescu ori de primii secretari ai judetului. Multi isi aduc aminte de vizita sahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, insotit de imparateasa Farah.
In ultimii ani, Cazinoul este folosit mai mult pentru desfasurarea sedintelor consiliului local, in restaurantul cladirii. Anul acesta, in iunie, primaria a concesionat Cazinoul pentru o perioada de 49 ani grupului Queen, din Israel. Primarul Constantei, Radu Mazare, a declarat ca, astfel, „unul dintre simbolurile orasului va fi introdus in circuitul turistic si este un lucru foarte bun, vor veni oameni cu foarte multi bani sa joace aici si isi vor face cheltuielile aferente perioadei de sedere in oras”.
Art nouveau
Bijuterii decorative in partea superioara a cladirii
Cazinoul este construit in stilul Art Nouveau. Partea superioara a cladirii are elemente arhitecturale de forma navelor vechi ornate cu scoici. Interiorul, desi este transformat, are scari maiestuoase si incaperi inalte, cu podele si pereti din marmura. Mobilierul a fost realizat de firma E-Pregeret D. Biller-grands magasins de meubles, din Bucuresti.
In 1986, lucrarile de restaurare au avut ca obiectiv decoratiunile exterioare si interioare, precum si completarea elementelor decorative in spiritul arhitecturii initiale, pe baza documentelor la Arhivele Statului Constanta. Pardoselile, lambriurile, corpurile de iluminat si vitraliile au fost realizate in liniile specifice arhitecturii perioadei 1900.
PLEDOARIE
Corina Chiriac: „Ar trebui sa faca parte din patrimoniul Unesco”
Corina Chiriac, artist si expert asociat al Comisiei Nationale a Romaniei pentru Unesco, este „avocatul” Cazinoului din Constanta: „Ma leaga cele mai frumoase amintiri de aceasta cladire.
Tatal meu, compozitorul Mircea Chiriac, iubea foarte mult Cazinoul din Constanta. De mic copil venea vara, cu parintii, la Hotelul Continental, demolat dintr-o absurditate administrativa, si lua masa la cazinou.
Venea acolo aproape toata elita intelectuala a anilor ‘50-’60. Si eu, dupa ce am inceput participarea la Festivalul de la Mamaia, veneam aici la mesele festive de dupa gala laureatilor.
Este o cladire care ar trebui sa faca parte din patrimoniul Unesco. Fotografiat de toti turistii care vin la mare, a devenit un simbol, o amintire placuta pentru numeroase generatii. Ar trebui sa fie, in acelasi timp, un restaurant de lux, un cazinou, un club al artistilor si un loc pe care sa-l vizitezi contra cost. Aceasta cladire trebuie sa fie restaurata, ingrijita, modernizata si sper s-o putem lasa mostenire copiilor”.
ARGUMENT
O cladire care iti ramane in ochi si in inima
Doina Pauleanu, critic de arta si director al Muzeului de Arta Constanta, autor al unei carti in care prezinta povestea Cazionului, este convinsa ca aceasta cladire-simbol a Constantei trebuie sa faca parte din lista celor 7 minuni ale Romaniei.
„Cazinoul este cea mai frumoasa cladire Art Nouveau din tara. Art Nouveau este un stil extraordinar de iubit si este la mare cinste. Noi avem putin Art Nouveau in tara. Cazinoul are in plus o pozitie formidabila, este un simbol al orasului si al tarii, ca, daca cineva arata cuiva cazinoul, stie ca este in Constanta, la Marea Neagra.
Noi nu avem in arhitectura noastra lucruri cu care sa rupem gura targului. Or, arhitectul Daniel Renard, care era foarte tanar atunci, avea 32 ani, a conceput o cladire care iti ramane in ochi si in inima, cu un grad de originalitate fascinant. Cladirile Art Nouveau sunt obiecte artistice in sine. Nu le raportezi la nimic si vrei sa fie perfecte atat in exterior, cat si in interior, incepand cu clanta usii si intrerupatorul de lumina”.
Fisa tehnica
Ar costa cel putin zece milioane de euro
Dimensiuni - Terenul pe care s-a construit a fost obtinut prin recuperare a mii de metri cubi din mare, in urma realizarii digului de protectie in perioada 1904-1906. Are o suprafata de 3.110 mp. Fundatia are o adancime de 9,75 metri fata de cota zero (minus doi metri sub nivelul marii).
Unicitate - Cladirea este construita in stilul Art Nouveau, fiind una dintre putinele constructii de acest fel din Romania. Notorietate - Este principalul punct de atractie pentru localnici, dar si pentru toti turistii care vin la Constanta. Majoritatea evenimentelor nationale si internationale care au loc la Constanta se desfasoara in fata sau in incinta Cazinoului ori au in program cel putin un moment legat de aceasta cladire. Evaluare - Un metru patrat de teren construit in zona peninsulara a orasului Constanta costa 1.500 euro. Daca ar fi de vanzare, Cazinoul ar putea fi evaluat cel putin la pret dublu pe metrul patrat, adica in jur de zece milioane de euro, fara a pune la socoteala valoarea sa simbolica. Acces - Imobilul este deschis oricarui turist care vrea sa ia masa la restaurantul din incinta sau pe terasa din spatele cladirii, cu vedere la mare. La Cazinou se poate ajunge pe faleza marii dinspre Poarta 1 a Portului Constanta sau dinspre Portul turistic Tomis. Parcare - Accesul auto este interzis. Este interzisa deci si parcarea pe promenada cazinoului; exceptie fac consilierii locali, atunci cand isi tin aici sedintele lunare.
Semnal GSM - Foarte bun, in toate retelele.
Vox populi
Mihai Petre - jurist. „Cazinoul este pentru noi un simbol al Constantei, un loc unde ajungem cand ne plimbam cu persoana draga sau cu prietenii. Noi nu avem un centru unde sa iesim, avem Cazinoul”
Emilia Florentina Sava - Tulcea. „Este un imobil impozant si impresionant, nu cred ca exista turist care sa vina la mare si sa nu fi trecut sa-l vada”
Marin Stoian - agent de paza. „E un monument care atrage turistii, o constructie mareata, atrage toti turistii, marinarii, copiii si localnicii”
Vasile Mustata - fotograf. „Aici am fotografiat si filmat o multime de turisti care au venit sa viziteze Cazinoul, e parca un loc de pelerinaj”
Cititi si:
Biserica Densus, un templu romanesc
Cuibul de vulturi al Corvinilor
Ateneul, bijuteria pentru care romanii au dat cate un leu
Peles, blazonul regal al Romaniei
Cititorii propun alte posibile "minuni"
Casa Poporului, "vedeta" controversata Crucea si spada sasilor Mogosoaia, palatul domnesc
Manastire 'nalta, cum n-a mai fost alta
Pe aici nu se trece decat cu piosenie
Mii de cititori voteaza minunile Romaniei
Hurez, mostenirea lui Brancoveanu
Bisericile pictate din nordul Moldovei
Castelul Bran, vandut de Dracula
Orasele din tara au intrat in febra minunilor
Cele 7 minuni de pe lista ambasadorului Michael Guest
Triunghi cultural in capitala Moldovei
Brancusi, minunile fara sfarsit
Recomandările noastre
