După primele șapte luni din 2014 deficitul bugetar a ajuns la cote minime, ca urmare a sacrificării investițiilor și introducerii de noi taxe. Analiștii sunt de părere că statul își creează astfel fonduri pentru scăderea contribuțiilor sociale, o măsură cu impact electoral.

Cheltuielile pentru investiții au scăzut cu peste trei miliarde de lei, în primele șapte luni ale anului, față de aceeași perioadă din 2013. Cea mai mare parte a veniturilor suplimentare la buget a provenit din birurile noi impuse mediului de afaceri și populației, potrivit datelor privind execuția bugetară.

Creșterea salariului minim a fost o nouă povară care a ajutat statul și a defavorizat mediul de afaceri. Odată cu salariile au crescut și dările aferente acestor venituri, contribuțiile sociale și impozitul, așa că oamenii de afaceri au plătit mai mult în contul acestor cotizații.

Creșterile de venituri din taxe și scăderile de cheltuieli cu investițiile au permis Guvernului să afișeze după primele șapte luni din an un deficit incredibil de mic, de numai 0,15% din produsul intern brut estimat, în condițiile în care pentru finalul anului deficitul bugetar este estimat la 2,2% din PIB.

Întrebarea pe care și-o pun specialiștii este cum de statul nu cheltuiește mai mult pentru a încuraja investițiile, când are atâta spațiu de manevră.

Deficit mic, investiții puține

„Desigur că banii sunt păstrați pentru scăderea CAS. Au fost atâtea critici că nu au sumele necesare, încât acum vor afișa acest deficit mic, care susține ideea scăderii CAS de la 1 octombrie”, a declarat un analist financiar pentru EVZ. Sacrificiul de care este nevoie pentru introducerea măsurii este exagerat, spun însă oamenii de afaceri.

Fondurile alocate de stat pentru investiții au scăzut cu nu mai puțin de 30% în primele șapte luni din 2014 față de aceeași perioadă din 2013. În același timp, mediul de afaceri a trebuit să scoată în plus miliarde de lei pentru a achita „taxa pe stâlp” și pentru accizele mai mari. „

Nici nu cred că au nevoie de atâția bani pentru reducerea CAS, pentru că se observă, la 7 luni, că au deja un plus de 1,7 miliarde de lei la CAS. Dar cred că este o lipsă acută de strategie privind investițiile”, a declarat Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, pentru EVZ. Acesta atrage atenția că, de ceva vreme, România nici nu a mai trimis cereri de decontare către Bruxelles așa încât și absorbția de fonduri europene a trenat.

După primele două trimestre din an, România a reintrat în recesiune, principala cauză invocată de specialiști fiind scăderea cheltuielilor cu investițiile. Mai mult, noile taxe impuse de stat au determinat alți investitori să se răzgândească în privința unor proiecte noi.

„Cel mai nociv impact în acest sens l-a avut taxa pe construcțiile speciale. Să pui un impozit de 1,5% din activele nete este enorm. Sunt companii care plătesc o cotă extrem de mare din profit pentru aceeastă taxă, fonduri ce puteau merge spre investiții”, a comentat pentru EVZ Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.

Impactul scăderii CAS de la 1 octombrie va fi de circa 1,4 miliarde de lei în 2014, și de peste cinci miliarde de lei, în 2015.