Bucureştiul şi 21 de judeţe din estul, sudul şi sud-estul ţării se află inclusiv azi sub cod galben de caniculă, timp în care vor fi temperaturi de 35-37 de grade, iar indicele de confort termic va depăşi pragul critic de 80.

În unele judeţe, inclusiv Bucureşti, temperatura efectivă simţită a fost ieri de 42 de grade C. Pe de altă parte, indicele de radiaţii ultraviolete a fost ieri între 8 şi 10 pe litoral şi în sudul ţării, iar în restul ţării între 6 şi 7.

Aceste valori sunt periculoase pentru sănătate şi e nevoie de măsuri de protecţie care includ evitarea expunerii la soare între orele 11.00 şi 17.00 şi protecţia solară cu pălărie, ochelari şi haine adecvate.

"Controversatele" ultraviolete provoacă afecţiuni acute sau cronice la nivelul pielii, ochilorşiimunităţii, atenţionează medicii.

200.000 de cazuri de melanom pe an în lume

Efectele nocive ale soarelui depăşesc beneficiile (dintre care cele mai cunoscute, producţia de vitamina D şi inducerea unei stări de bine).

Un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) arată că odată cu "moda" expunerii excesive la soare a crescut şi rata cancerelor de piele, încă din anii ’70. Conform datelor OMS, la nivel mondial, în 2000, peste 200.000 de cazuri de melanom au fost diagnosticate şi au existat 65.000 de decese asociate cu melanomul.

În ţara noastră, în anul 2007, datele Centrului de Statistică Medicală au relevat o incidenţă a melanomului de 1,1 la 100.000 de locuitori, însă cifrele nu ilustrează realitatea.

Ţările cu o incidenţă mult mai mare a acestui cancer cutanat ce poate fi mortal sunt Australia (35% la femei – 48% la bărbaţi la 100.000 de locuitori în anul 1999) sau Statele Unite (22,5% la 100.000 de locuitori în anul 2000).

Arsurile solare din copilărie, risc de cancer la maturitate

Persoanele brunete, deşi au un nivel mai mare de melanină, riscă să dezvolte cancere "ascunse", descoperite de cele mai multe ori în fază terminală. Cancerele apar pe zonele din corp cele mai expuse soarelui: urechi, faţă, gât şi antebraţe.

Oana Clătici, medic dermatolog la Spitalul Universitar din Bucureşti, enumeră factorii care cresc riscul melanomului: "Persoanele care au istoric familial, persoanele cu păr blond, roşcat şi ochi verzi sau albaştri sau cele cu multe aluniţe sau pistrui, care au suferit mai multe arsuri solare în copilărie sau care s-au expus excesiv de-a lungul timpului".

Conform medicului, melanomul poate apărea spontan, ca o pată pigmentară, sau poate creşte în interiorul sau lângă o pată preexistentă. La bărbaţi apare mai frecvent pe spate, trunchi, cap şi gât, iar la femei pe gambe şi trunchi.

Dermatoscopia, examinarea pielii cu un aparat numit dermatoscop, e modalitatea prin care pot fi depistate cancerele de piele de orice natură.

"Au un risc mai mare de melanom persoanele care au istoric familial, cele cu păr blond, roşcat şi ochi verzi sau albaştri, cele cu multe aluniţe sau pistrui, care au suferit arsuri solare în copilărie sau care s-au expus excesiv de-a lungul timpului."
OANA CLĂTICI, medic dermatolog la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti

ALTE EFECTE ALE ULTRAVIOLETELOR

Infecţii mai frecvente, fotoconjunctivite

Radiaţiile nu doar cresc riscul cancerelor de piele, dar slăbesc sistemul imunitar, care, în mod normal, dezvoltă anticorpi împotriva infecţiilor şi limitează progresia tumorilor.

"Infecţiile de orice fel, virale, bacteriene, fungice se instalează mai uşor într-un organism deja slăbit de ultraviolete. În plus, şi eficacitatea vaccinurilor poate fi redusă", spune medicul dermatolog Oana Clătici.

Radiaţiile "ard" pupila şi pleoapele, provocând fotkeratite şi fotoconjunctivite, care sunt dureroase şi apar la câteva ore de la expunere. Ele sunt însă autolimitante şi nu afectează ochiul pe termen lung.

Pe lângă aceste "forme uşoare", radiaţiile pot genera cataracte datorită pigmenţilor care se acumulează în cristalin, principala cauză de orbire la nivel mondial. Specialiştii subliniază că doar schimbarea stilului de viaţă prin reducerea expunerii la radiaţii poate reduce numărul cancerelor, ca şi restul problemelor de sănătate.

Educarea trebuie să înceapă încă din copilărie, întrucât o persoană se expune majoritar la soare până la vârsta de 18 ani, iar evitarea unei expuneri majore în timpul copilăriei şi adolescenţei e o măsură mai eficientă chiar decât protecţia de mai târziu.