Cătălin Predoiu, ministrul Afacerilor Interne, a invocat Regulamentul Dublin în legătură cu spațiul Schengen și a detaliat procedurile care ar trebui aplicate atunci când un străin ajuns în România este ulterior identificat în Austria sau într-o altă țară membră.

Explicațiile lui Cătălin Predoiu cu privire la migranți survin în contextul în care una dintre cerințele impuse României pentru aderarea la Schengen a fost legată de preluarea solicitanților de azil de acolo.

Ministrul precizează că cerința se referă la cei care au intrat inițial în România și, ulterior, au ajuns ilegal în Austria sau în altă țară. Acest aspect este inclus oricum în cadrul Regulamentului Dublin, spune el.

„Ce este acest Regulament Dublin? Un document comunitar, deci semnat de toate statele membre Schengen, care stabilește procedurile în cazul admisiei-readmisiei, retrimiterii migrației secundare și așa mai departe.

Deci cazuri de cetățeni din țări terțe, care accesează un stat Schengen, să zicem în mod legal, dar care ulterior depășesc termenii de ședere, migrează ilegal într-un alt stat Schengen și așa mai departe și acolo intervin o serie de reguli specifice, care înseamnă inclusiv retrimiterea în statul de origine al primei intrări în spațiul Schengen, astfel încât să fie procesați conform legilor în vigoare”, a spus Predoiu.

Cătălin Predoiu spune ce se va întâmpla cu migranții ajunși ilegal în alte țări, din Româia

Doar anul trecut 150 de cetățeni non-Schengen au fost trimiși înapoi în România, după ce au ajuns ilegal în Austria.

„Dacă partea austriacă a simțit să sublinieze anumite lucruri, nu a simțit să le sublinieze față de România. Noi nu facem sau nu urma să facem nimic în plus, am zis ce facem în prezent, în virtutea acestui acord politic și în virtutea Deciziei-cadru.

Deci, România deja aplică Regulamentul Dublin. În Regulamentul Dublin și în Pactul de solidaritate care s-a încheiat în urma acestui regulament anul trecut, în primăvara anului 2023, deci, este stipulată posibilitatea pentru statele membre de a încheia acorduri bilaterale care să accelereze procedurile de aplicare a Regulamentului Dublin.

Să dăm un exemplu: dacă pentru o anumită procedură, Regulamentul Dublin prevede 30 de zile, două state nu pot fi oprite să prevadă că între ele procedura se desfășoară în 15 zile”, a precizat ministrul de Interne.

Întrebat în privința termenului în care cei înregistrați în România și găsiți ulterior în Austria vor fi trimiși înapoi, Cătălin Predoiu a subliniat că cu cât acest proces are loc mai rapid, cu atât este mai benefic.

Migrarea secundară, o încălcare a legislației țării respective

Ministrul de Interne a spus că în aceste cazuri poate fi vorba de un număr de trei, cinci sau șapte zile. Totul depinde însă de cât de repede se mișcă Polițiile de Frontieră, Polițiile Naționale.

Cătălin Predoiu a evidențiat că în cazul în care un migrant sosește în România și apoi ajunge în Austria, există posibilitatea ca acesta să fie întors în țara sa de origine. Acest demers este justificat de încălcarea nu doar a legislației statului terț, ci și a legislației române.

„Odată ajuns și noi avem interesul, pentru că, vedeți dumneavoastră, migrarea secundară din România, de exemplu, într-un alt stat terț, nu înseamnă doar o încălcare a legislației acelui stat terț din Schengen, înseamnă și încălcarea legislației noastre.

Dacă el primește, de exemplu drept de azil în România și ignoră legea, legea română și pleacă mai departe și pentru mine e o știrbire a legislației, a ordinii de drept și așa mai departe. Și am tot interesul să-i aplic legislația română și să îi aplic, de exemplu, o decizie de returnare. Deci, toate aceste măsuri sunt în interes reciproc”.

Austria vrea să se asigure că regulamentele se aplică corect, spune Cătălin Predoiu

Ministrul a subliniat că solicitarea referitoare la preluarea solicitanților de azil a fost formulată de Austria din cauza diferențelor în aplicarea Regulamentului Dublin între autoritățile române și cele bulgare.

De asemenea, există o preocupare din partea Austriei și a Comisiei Europene pentru o aplicare corectă a acestor regulamente în viitor.

„Și trei: dacă vreți, există un interes comun al tuturor țărilor ca Regulamentul Dublin să funcționeze foarte bine, deci nu e nimic în plus față de ceea ce nu există din punct de vedere al practicii de frontieră a autorităților române în acest moment”, a mai evidențiat Cătălin Predoiu în emisiunea „Vocile care contează”, potrivit mai.gov.ro.