Energia nucleară va rămâne o componentă importantă a mixului energetic european în perspectiva anului 2050, după cum arată concluziile raportului „Programul nuclear cu caracter informativ" (PINC), elaborat de Comisia Europeană, potrivit unui comunicat al Forumului Atomic Român (ROMATOM).
Concluziile documentului arată că, raportat la perspectiva anului 2050, această tehnologie cu emisii reduse de carbon va rămâne o componentă importantă a mixului energetic al UE.
„În același timp, după cum au arătat și colegii noștri de la FORATOM, trebuie spus că PINC nu include o mențiune privind țintele de producție a energiei nucleare, în condițiile în care estimările arată o scădere a capacității nucleare la nivelul UE până în 2050 — de la 120 Gwe, nivelul înregistrat în prezent, la 100 GWe”, a declarat Marius Gheorghiu, directorul general al Elcomex IEA, compania care deține președinția ROMATOM.
Raportul arată că energia nucleară este parte a mixului energetic în jumătate dintre statele membre UE.
„ROMATOM apreciază viziunea Comisiei Europene în ceea ce privește menținerea poziției UE de lider tehnologic în domeniul nuclear. Crearea condițiilor pentru implementarea acțiunilor menite să contribuie la materializarea acestei viziuni va genera noi oportunități pentru companiile europene, cu impact direct la nivelul pieței muncii și a competitivității UE. În acest context, proiectul Unităților 3 și 4 de la Cernavodă este mai mult decât adecvat pentru a fi implementat, având beneficii directe atât din perspectiva industriei locale, cât și în ceea ce privește atingerea țintelor asumate de România pentru decarbonizarea sectorului energetic”, a adăugat Marius Gheorghiu.
România ar mai putea avea încă două reactoare
Potrivit PINC, cu 27% din electricitate produsă din energie nucleară și 27% din surse regenerabile, UE este una dintre cele patru mari economii care generează mai mult de jumătate din electricitate fără emisii de carbon.
La nivelul UE, România este singurul stat cu un ciclu nuclear complet, iar Unitățile 1 și 2 de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din necesarul de electricitate al României. În același timp, în România, rolul energiei nucleare este semnificativ și în protecția mediului, cele două unități de la Cernavodă contribuind la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu circa 12.000.000 de tone CO2/an, care, altfel, s-ar produce prin arderea combustibililor fosili.
„Noi proiecte sunt estimate în zece state membre, patru reactoare fiind deja în construcție în Finlanda, Franța și Slovacia. Alte proiecte în Finlanda, Ungaria și Marea Britanie sunt în proces de licențiere, în timp ce proiecte în alte state membre (Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia și România) sunt în faza pregătirii. Câteva reactoare sunt în stadiul de cercetare și ar putea avansa, în mod semnificativ, până în 2050”, se mai arată în comunicat.
Recomandările noastre
