Cât de periculoasă e situația din Găgăuzia. Intențiile ascunse ale lui Ilan Șor

Cât de periculoasă e situația din Găgăuzia. Intențiile ascunse ale lui Ilan Șor Sursa foto: Moldova 1

Zona autonomă Găgăuzia este una dintre țintele propagandei putiniștilor din Republica Moldova, coordonați de condamnatul fugar Ilan Șor, iar aceștia depun tot mai multe eforturi pentru a zădărnici aderarea, cultivând sentimentele anti-europene și împotriva autorităților de la Chișinău printre alegătorii lor, pe măsură ce țara se apropie tot mai mult de Uniunea Europeană.

Dar populația găgăuză nu caută deloc un conflict cu autoritățile centrale din Republica Moldova, afirmă Vladislav Kulminski, director executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice (IPIS), fost vicepremier pentru reintegrare al Republicii Moldova.

Care sunt problemele cu Găgăuzia

El spune că în Găgăuzia, controlată acum de Ilan Șor prin bașcana Evghenia Guțul, există sentimente pașnice și toți cei cu care comunică sunt în favoarea menținerii păcii în țară. Kulminski nu vede nicio precondiție pentru deteriorarea relațiilor dintre Chișinău și Comrat la nivelul „elitelor” și al locuitorilor de rând din Găgăuzia.

„Le-am căutat mult timp, pentru că am încercat să înțeleg: poate chiar există un fel de conflict esențial, poate că există ceva cu adevărat de fapt care ar duce la o posibilă destabilizare, posibil un fel de confruntare între Comrat și Chișinău? Sincer, ca cercetător, am căutat astfel de premise și nu am găsit nimic. Știi, nu e nimic”, a declarat Vladislav Kulminski pentru Notka.

Ne puteți urmări și pe Google News

„Vă pot spune câteva întrebări care sunt adesea ridicate la nivelul conducerii Găgăuziei ca plângeri împotriva Chișinăului. Dar, în primul rând, aceste pretenții nu au fost create cu actualul guvern, ele sunt istorice. În al doilea rând, ele, în principiu, au continuat cu un grad mai mare sau mai mic de tensiune pentru toți cei 30 de ani. Strict vorbind, nu este nimic nou în asta”, a mai spus directorul executiv al IPIS.

Kulminski: Scandalul este artificial

„În primul rând, este problema TVA. Ea apare la nivelul conducerii autonomiei și la nivelul oamenilor de rând. Dar, deși această problemă a fost lăsată deoparte, nimeni nu pare să o împingă mai departe. Astăzi nu este o problemă.

A doua problemă este cea a numirilor, dar această poveste a existat întotdeauna, chiar și sub Irina Vlah, și sub Mihail Formuzal, și sub Georgiy Tabunshchik și chiar sub domnul Kroytor. Adică nu s-a întâmplat niciodată ca această problemă să fie rezolvată automat. Aceasta este una dintre problemele care vizează repartizarea puterilor și, de fapt, nu a fost pe deplin rezolvată”, a mai spus specialistul.

„În Găgăuzia s-a vorbit adesea despre o împărțire nedreaptă a resurselor financiare între autonomie și Chișinău. Dar, în cele din urmă, Chișinăul a preluat această problemă și a calculat cu atenție totul – și s-a dovedit că de fapt, pe rezident al autonomiei se alocă mai multe fonduri, nu mai puține, decât în ​​restul teritoriului Republicii Moldova”, a explicat Kulminski.

Ținta lui Ilan Șor nu e Găgăuzia, ci răsturnarea Guvernului de la Chișinău

„Am auzit o teorie de la diverși oameni din conducerea Găgăuziei, potrivit căreia Chișinăul vrea să restrângă autonomia zonei. Am întrebat: „dați exemple specifice”, dar nu mi-au dat exemple concrete în acest sens. Am vorbit cu oameni de la nivel central de guvernare, toată lumea a spus: «Ei bine, ce spui, asta e o prostie totală, nimeni nu va desființa autonomia găgăuză sau nu-i va încălca drepturile, nimic de genul acesta»”.

„Repet: nu există condiții prealabile pentru deteriorarea relațiilor. Locuitorii din Găgăuzia nu-și doresc absolut nicio confruntare cu Chișinăul. Poporul vrea pace, dezvoltare stabilă, ca toți ceilalți oameni din Republica Moldova. De unde concluzionez că acest lucru este pur și simplu forțat artificial. (...) Să spunem sincer că astăzi nici doamna Guţul, nici domnul Konstantinov nu acţionează, nu lucrează sau pledează pentru interesele autonomiei în interesul autonomiei găgăuze. Acţionează în interesul lui Ilan Șor.

Iar interesul lui Ilan Șor astăzi este simplu: să răstoarne guvernul din Republica Moldova, să facă tot posibilul pentru a destabiliza situația din țară și astfel să înlăture guvernul care îi amenință interesele personale. De fapt, aceasta este întreaga sarcină de astăzi. Și, spre marele nostru regret, o serie de persoane din conducerea Găgăuziei s-au înscris pentru această sarcină, deși inițial au susținut că „atragem investiții, dar nu vom urma agenda politică”. S-a dovedit că nu. S-a dovedit că au urmat agenda politică a lui Ilan Șor.

Și mie mi se pare că acest proces trebuie oprit de urgență, pentru că nu vine în întâmpinarea intereselor marii majorități a găgăuzilor și a oamenilor care trăiesc în Găgăuzia și nici intereselor marii majorități a oamenilor care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova”, a explicat Vladislav Kulminski.

Evghenia Guțul și Vladimir Putin

Sursă foto: Facebook

Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău

„Vă dau un alt exemplu care vorbește despre artificialitatea escaladării acestor relații. Nu auzim nimic despre regiunea transnistreană, pentru că acolo am reușit să ajungem la o înțelegere, am reușit să rezolvăm multe probleme controversate foarte dificile.

În acest fel, să nu existe escaladare, destabilizare, război. Am reușit să facem asta. Dar dacă acest lucru a fost posibil cu regiunea transnistreană, unde, desigur, situația este mult mai complicată, atunci cum să nu se facă asta cu Găgăuzia?

Și aici răspunsul este simplu: conducerea Găgăuziei nu vrea acest lucru. Conducerea Găgăuziei vrea astăzi să răstoarne guvernul Moldovei, să acționeze ca un berbec care să înlocuiască conducerea Republicii Moldova. Și nu cred că aceasta este o sarcină pentru autonomia găgăuză, nu cred că aceasta este în competența bașcanului.

Mi se pare că ea a depășit complet și complet competențele care i-au fost atribuite prin legea statutului juridic special din 1994 și Codul Găgăuziei din 1997 și toate legile care au fost adoptate în autonomie în toată această perioadă”, a mai sus directorul executiv al IPIS.

Lovitura de stat dorită de oamenii lui Ilan Șor

„Este important să restabilim dialogul dintre Chișinău și Comrat, singura întrebare este: cu cine? Până la urmă, nici guvernul central nu poate vorbi cu conducerea autonomiei, care și-a stabilit obiectivul clar de a răsturna acest guvern central. Despre ce va vorbi guvernul central, strict vorbind, cu conducerea autonomiei, care își definește astfel sarcinile?

Conducerea autonomiei nu spune «să stabilim un dialog constructiv, să rezolvăm problemele autonomiei». 80% din tot ceea ce spun ei se referă, în general, la problemele de politică externă ale țării”, mai spune expertul, care atenționează că gruparea Șor își dorește „o lovitură de stat directă în Republica Moldova la nivel central”.

„Cred că aceasta este o acțiune concretă împotriva Maiei Sandu și PAS printr-o acțiune împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. (…) Conducerea autonomiei încearcă să aducă acest lucru la nivelul instituțional al conflictului dintre Comrat și Chișinău. Acest lucru este rău, este foarte periculos, pentru că toate acestea au fost create de-a lungul deceniilor în dispute foarte dificile, complexe”, a mai spus Kulminski.

Chișinăul ar trebui să discute cu forțele politice responsabile din Găgăuzia

„Toate acestea au fost realizate prin eforturile multor oameni. Dar să-i arunci în cuptorul acestui incendiu geopolitic - asta mi se pare o poveste absolut iresponsabilă”, consideră șeful IPIS. El crede însă că această tentativă de lovitură de stat nu va reuși tocmai pentru că găgăuzii nu au nici un impuls să se revolte contra Republicii Moldova, și nici moldovenii nu au nicio dorință de a lupta contra celor din Gagauzia. „Adică, strict vorbind, în acest sens, nimeni nu a anulat relațiile interetnice normale din țară și în niciun caz nu s-au înrăutățit sau schimbat”, mai spune Kulminski.

„Trebuie să construim un dialog cu acele forțe care cred că este posibil și necesar să discutăm cu Chișinăul”, mai spune directorul executiv al IPIS, care adaugă că toate premisele pentru acest dialog există.

„Cred că acest tip de atitudine a unei părți foarte mici a elitei găgăuze - repet că vorbim de un grup restrâns de oameni - de a crea puncte de confruntare cu Chișinăul, cu siguranță, nu este împărtășită de puterile regionale. Cred că nici Ucraina, nici România, nici țările Uniunii Europene, nici Turcia nu sunt de acord cu această abordare”, a mai declarat Vladislav Kulminski.

Ce poate urma în Găgăuzia

El spune totuși că falanga putinistă condusă de condamnatul fugar Ilan Șor nu e formată din revoluționari și că la un moment dat își vor veni în fire. Kuminski adaugă că, spre deosebire de Transnistria, care nu e interesată să devină un kamikaze al Rusiei, în Găgăuzia „situația este cu totul alta”.

„Din anumite motive, elitele din Găgăuzia au decis că pot juca un asemenea joc. (…) După părerea mea, s-a întâmplat din pură coincidență ca reprezentantul partidului lui Șor să reușească să câștige aceste alegeri, dar se pune și întrebarea cum au fost câștigate și așa mai departe. Și cumva a început să se învârtească toată povestea asta, pentru că dacă un candidat dintr-un alt partid, unul mai mainstream, care nu voia să destabilizeze situația din țară, ar fi câștigat aceste alegeri, desigur, atunci ar fi fost foarte multe dispute între Comrat și Chișinău, dar aceste dispute s-ar fi încadrat mai mult sau mai puțin în cadrul instituțional, constituțional și nu ar ajunge la nivelul încercărilor de a organiza o lovitură de stat”, a mai spus specialistul.

Dar Kulminski încheie într-o notă optimistă: „Cred că în elitele găgăuze există un număr foarte mare de oameni care înțeleg nocivitatea acestui curs de confruntare și care sunt gata să vorbească. Este o chestiune de a găsi parteneri. Ei bine, este clar că doamna Guțul, din păcate, nu poate fi această parteneră astăzi. Din ceea ce a spus ea în toată această perioadă de timp, este deja absolut clar că starea ei de spirit este complet diferită. Cu siguranță să nu întărească bazele autonomiei, să nu-i întărească statutul, să nu dezvolte autonomia și să atragă investiții”, ci să creeze un conflict cu autoritățile de la Chișinău.

Revista presei