Trei evenimente notabile în strategia pentru Schengen a României, petrecute ieri, 19 ianuarie: convorbirea telefonică a lui Klaus Iohannis cu omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, retrimiterea la Viena a ambasadorului Emil Hurezeanu și discuția la Davos între ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, și omologul austriac, Alexander Schallenberg.
Toate trei sunt mutări importante, coordonate, care arată deschiderea României la dialog, dar mai ales care sperăm să conteze ca pași concreți pe care îi facem ca țară pentru obiectivul ratat anul trecut.
Care sunt faptele?
Am notat faptul că inițiativa convorbirii dintre Iohannis și președintele austriac a aparținut părții austriece, așa cum a precizat Cotroceniul, cu atât mai mult cu cât în urma acesteia s-a decis revenirea pe post a ambasadorului român la Viena. Aici merită precizat că mutarea este o lovitură și pentru cancelarul austriac, Karl Nehammer, și ministrul de interne, Gerhard Karner, în condițiile în care ambasadorul este acreditat, de fapt, pe lângă președintele austriac, potrivit cutumelor diplomatice și acesta s-a opus ferm deciziei guvernului privind aderarea României și Bulgariei la Schengen. Deci este aliatul nostru. Si e firesc ca el să ne sune, pentru că reprezintă statul, Austria, care ne -a creat problema - adică a votat contra, după ce s-a sucit brusc cu doar 2 saptamâni înainte de JAI.
Este adevărat că singurul mod în care obiectivul Schengen poate fi atins este cel al dialogului pe toate canalele disponibile, ceea ce diplomația română pare să bifeze chiar din primele zile ale anului, dar nu e suficient. Vor conta în egală măsură de acum înainte mutările de răspuns ale Austriei în fața acestei “ofensive diplomatice“ românești, dar și ca România să mențină ritmul acțiunilor diplomatice. Dacă problema creată de Austria a fost una politică, este un act de responsabilitate acum să dea un răspuns României strict legat de Schengen. Deci am pus Austria în defensivă.
Mișcarea 3: discuția între ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, și omologul austriac, Alexander Schallenberg, de la Davos. Este important de menționat că s-a convenit realizarea unui plan de lucru pe tema Schengen. Mai notez și că ministrul austriac a propus ca ministerele de interne dintre cele două state să continue să se ocupe pe fond, iar ministerele de externe să faciliteze dialogul. În paralel, diplomația română face un tur de forță de reconfimare a sprijinului statelor membre pentru aderarea României la Schengen, în cel mai scurt timp posibil. E important ca temă sa rămână caldă, sprijinul să fie mereu reconfirmat, dar e util si din alt punct de vedere - să-i pui si pe alții să-i preseze pe austrieci.
Rămâne de văzut, în timp, dacă aceste măsuri au fost utile pentru a depăși blocajul nefondat al guvernului austriac.