România a pierdut două locuri în clasamentul mondial privind siguranța copilăriei, potrivit Raportului global Save the Children ”Multiplele chipuri ale excluziunii”, dat publicității de Ziua Internațională a Copilului. Țara noastră ocupă locul 54 (față de locul 52 în anul precedent) din 175 de țări monitorizate, în ceea ce privește securitatea copilăriei, cu o rată a abandonului școlar în creștere, care accentuează vulnerabilitatea copiilor: 13,9 față de 12,1, anul trecut. Concret, România e la egalitate cu Mauritius și se află sub țări ca Bulgaria ori Tunisia (locul 48), Kazahstan (45), Ucraina (43), China (40) și Belarus (35). Domeniile de analiză au fost următoarele șapte: rata mortalității infantile, malnutriția copiilor, neparticiparea școlară, exploatarea prin muncă, căsătoriile timpurii, sarcina în adolescență și violența extremă asupra copilului.

Raportul ”Multiplele chipuri ale excluziunii” arată cum războiul, sărăcia extremă și discriminarea sunt responsabile de privarea copiilor de copilărie, în întreaga lume. ”Această a doua ediție a raportului măsoară siguranța copilăriei în 175 de țări, surprinzând statele unde copilăria este cea mai amenințată din cauza sănătății precare, a malnutriției, a excluziunii educaționale, a exploatării copilului prin muncă și a unor fenomene grave, cum sunt violența extremă, căsătoria timpurie și nașterea în adolescență”, arată reprezentanții organizației Salvați Copiii.

“Mai mult de jumătate dintre copiii din întreaga lume își încep viața cu un handicap, pentru că sunt fete, pentru că sunt săraci sau pentru că sunt nevoiți să crească într-o zonă de război. Căsătoria timpurie, exploatarea prin muncă și malnutriția sunt fenomene care privează un copil de copilărie”, arată Helle Thorning-Schmidt, CEO al Save the Children International. Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Salvați Copiii România, a evidențiat consecințele grave ale unor politici publice precare în ceea ce privește sistemul de educație: ”Accesul la educație este un drept universal al copilului, fără de care și celelalte drepturi sunt afectate. Un copil economic vulnerabil este o dată în plus expus riscurilor sociale prin menținerea lui în afara sistemului de educație. Programele Școala după școală și A doua șansă sunt indispendabile unui sistem coerent, iar noi, la Salvați Copiii, încercăm să dezvoltăm programe care să răspundă acestor nevoi”.

Vulnerabilitățile României: mortalitate infantilă crescută, fete gravide, minori abuzați

Care sunt vulnerabilitățile României? În primul rând, mortalitatea sub vârsta de cinci ani - 9,0 la o mie de nașteri, la mare distanță de media europeană de 3,7.  Cauza e lipsa unei acoperiri cu servicii medicale universale, precum și lipsa unei alimentații suficiente și o calitate slabă a apei potabile îi expune pe cei mai dezavantajați copii la un risc foarte ridicat de deces.

Apoi, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani este cea mai îngrijorătoare, România înregistrând 34 de nașteri la 1.000 de adolescente. În Europa, doar două state prezintă o situație relativ mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valorile de 36,8, respectiv 38,3 de nașteri. Este un semnal de alarmă faptul că România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (25,6), Trinidad Tabago (30,8), Emiratele Arabe Unite (30,1), Uzbekistan (17,6), Albania (21,8), Bahamas (28,7), Botswana (31), Burundi (27,9), Djibouti (21), India (23,3), Mauritius (28,3).

În 2016, dintr-un total de 189.780 de nașteri, 17.600 de fete cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani au devenit mame, iar 600 de bebelusi au fost aduși pe lume de adolescente mai mici de 15 ani. Datele Salvați Copiii România, obținute în urma unei anchete sociologice de teren realizate în 2017, arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar șapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială.

Căsătoria înainte de vârsta de 18 ani reprezintă o încălcare a drepturilor copiilor și este ilegală într-un număr tot mai mare de țări, iar România nu a ieșit din zona de risc. În țara noastră 6,7% dintre adolescenți cu vârsta între 15 și 19 ani s-au căsătorit, procent mai ridicat decât cel din țări precum Albania, Ghana, Namibia, Kazahstan, Mongolia, Iordania, Sri Lanka ori Swaziland.

Abandonul școlar

La indicatorul neparticipare școlară (copii în afara sistemului de educație) în ciclul primar și gimnazial, România rămâne printre țările care se confruntă în mod serios cu această problemă, cu un procent în creștere față de raportul din 2017 – de 13,9, față de 12,1, îngrijorător la nivel european. Conform Institutului Național de Statistică (INS), în 2016, 282.000 de copii din România, cu vârsta între 7 și 17 ani, nu urmau nicio formă de învățământ, iar în anul școlar 2015/2016, 30.504 de copii din ciclul primar și gimnazial și 26.722 de liceeni sau elevi ai învățământului profesional au abandonat școala.

Continuând comparația cu statele europene, România este depășită doar de Moldova, cu o rată a neparticipării școlare de 17,9%. În țări precum Bolivia, Congo, China, Haiti, Mexic ori Guyana, rata neparticipării școlare a înregistrat scăderi semnificative, aflându-se la un nivel mai scăzut decât al țării noastre.

 De asemenea, rata omuciderilor cu victime copii și adolescenți este alarmantă în România.

Raportul integral în limba engleză ”The Many Faces of Exclusion” poate fi consultat pe site-ul organizației Salvati Copiii (www.salvaticopiii.ro). Primul loc, în respectarea dreptului la copilărie, este ocupat de Slovenia și Singapore, urmate de Norvegia, Suedia și Finlanda. Pentru al doilea an consecutiv, opt țări din Africa de Vest și Centrală se află pe ultimele poziții ale clasamentului, cu Nigeria fiind pe ultimul loc.