Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a făcut, din iulie, cinci sesizări la Direcţia Naţională Anticorupţie ce au ca obiect nereguli privind decontările şi cheltuielile din sistem, a anunţat preşedintele CNAS, Doru Bădescu.

Sesizările au fost înaintate independent de verificările Curţii de Conturi şi ale Corpului de Control al premierului. Prima sesizare, care a fost făcută pe 18 iulie, a vizat activitatea Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi şi a avut în vedere raportări de pacienţi care s-au prezentat în urgenţă, investigaţii multiple pentru acelaşi pacient sau la care valoarea analizelor era de până la şapte ori mai mare decât costul normal, precum şi servicii raportate, dar neefectuate. Au existat şi cazuri când, pentru o radiografie, s-a cerut de 86 de ori mai mult. În 27 iulie, CNAS a reclamat la DNA Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), pentru nereguli la decontarea de servicii neefectuate, nerespectarea procedurilor de achiziţie publică la închirierea unor spaţii (trei milioane de euro, spre exemplu, chirie plătită pe trei ani pentru sediul central). CASMB a fost vizată şi de sesizarea din 18 septembrie, când CNAS a reclamat neînregistrarea în evidenţele contabile a unor creanţe de peste 78 de milioane de lei, gărzi efectuate fără să fie prevăzute în buget şi neaplicarea procedurilor de executare silită în cazul unor contribuţii datorate de persoane fizice. În 22 octombrie, CNAS a sesizat nereguli privind implementarea cardului de sănătate electronic, reclamând că valoarea totală a investiţiilor (peste 53 de milioane de euro) ar fi una foarte mare. În 24 octombrie, CNAS a sesizat DNA şi cu privire la investiţiile legate de Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), considerând că valoarea acestora ar fi crescut nejustificat, cu 60%, în perioada 2002-2011. Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contribuţiei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, pagubă la bugetul statului.