CĂRȚILE, pe cale de dispariție? Iată ce meserii se zbat să supraviețuiască alături de o piață „eroică”
- Anca Simionescu
- 9 septembrie 2016, 13:06
La dezbaterea dedicată traducătorilor și redactorilor au fost atinse o serie de subiecte fragile
Ieri, la Cărturești Verona, a avut loc o dezbatere dedicată traducătorilor și redactorilor. La evenimentul moderat de scriitoarea și criticul literar Simona Sora au luat parte nume importante din breasla traducătorilor, Dinu Flămând, Bogdan Ghiu, George Volceanov, Dana Verescu și Vlad Russo (cunoscut în egală măsură drept unul dintre cei mai importanți redactori de carte autohtoni), editorii Lidia Bodea (Humanitas), Bogdan-Alexandru Stănescu (Polirom), alături de Peter Sragher – președintele Filialei București – Traduceri literare a „Uniunii Scriitorilor din România".
Așezând față în față traducători și redactori, alături de reprezentanții a două dintre cele mai importante edituri românești, dialogul a reușit să atingă o serie de subiecte fragile, precum plata muncii traducătorilor și redactorilor, statutul acestora sau chiar riscul dispariției acestor specializări, semnalate în că de la început de Bogdan Ghiu: „Sunt două meserii pe care le amenință riscul dispariției. Asta deoarece există, adesea, tentația de trece peste etapele din viața unei cărți reprezentate de munca acestor oameni. Piața de carte românească e una paradoxală, o piață eroică, deoarece este ținută în viață de producători, și nu de cititori. De fapt, nu prea seamănă cu ceea ce se numește piață de carte: e o ofertă foarte muncită!”.
Despre importanța rolului traducătorului și al redactorului în viața unei cărți a vorbit și directorul general al Editurii Humanitas, Lidia Bodea, numindu-i „oameni esențiali”: „Traducătorul și redactorul sunt doi dintre actorii principali ai lumii cărții, doi oameni pe care nu prea îi vedem pe scenă, ci cel mai adesea în culise și de al căror bun dialog depinde într-o măsură semnificativă drumul pe care cartea îl va avea în lume. Cititorul nu are voie să sufere, să se împiedice în greșeli. Și cine îl poate apăra de astfel de nefericite întâmplări, dacă nu un bun redactor și un bun traducător?”
George Volceanov, unul dintre cei mai importanți traducători de beletristică anglo-americană, și-a amintit, la întâlnirea de seara trecută, de marii redactori cu care a avut șansa de a lucra înainte de 1989, amintind nume precum Mihnea Gafița sau Aurel Buiciuc. George Volceanov a mărturisit că priveşte cu optimism viitorul meseriei de traducător: „Avem foarte mulți traducători, pe toate limbile, la nivelul tuturor generațiilor, există o continuitate.”
Dana Verescu, o traducătoare cunoscută pentru contibuțiile sale în sfera nonfiction, a povestit despre bucuria, dar și greutățile și marea responsabilitate pe care le presupune munca de traducere a unor autori importanți precum Jung, a cărui traducătoare a visat să fie încă din facultate.
Noaptea Literaturii Europene la București: mâine, 9 septembrie 2016, între orele 19.00 și 23.00 / evenimentul se va încheia cu un after-party la Piua Book Bar