Reprezentanţii Confederaţiei Cartel Alfa au trimis o scrisoare deschisă Curţii Constituţionale (CCR) în care arată că Organizaţia Internaţională a Muncii susţine sprijinirea liderilor sindicali cu timp liber şi bani.
Decizia CCR care elimină obligaţia angajatorilor de a acorda cinci zile libere plătite liderilor sindicali este văzută ca fiind "o hotărâre eminamente politică, bazată pe aprecierea trunchiată şi superficială a prevederilor Constituţiei". Declaraţia aparţine liderului Cartel Alfa, Bogdan Iuliu Hossu, care a transmis astăzi o scrisoare deschisă atât Curţii Constituţionale a României (CCR), cât şi preşedinţilor celor două camere ale parlamentului. Hossu susţine, în argumentaţia sa împotriva deciziei CCR, că "dreptul la asociere în sindicate, la fel ca şi dreptul la proprietate, este unul dintre drepturile fundamentale ale omului, fiind consfinţit ca atare de articolul 23, alin. 4 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului". Interpretarea Constituţiei, în acord cu tratatele internaţionale În plus, liderul sindical spune că dipoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor trebuie să fie interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, dar şi cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte, obligaţie prevăzută de art. 20, alin. 1 din Constituţie. În acest sens, preşedintele Cartel Alfa spune că Organizaţia Internaţională a Muncii, organism specializat al Organizaţiei Naţiunilor Unite, susţine sprijinirea, chiar cu indemnizaţii, a liderilor sindicali, pentru a reprezenta cu succes salariaţii. Punctul de vedere al acestei organizaţii, exprimat de Comitetul pentru Libertate Sindicală, este că reprezentanţii lucrătorilor, în temeiul Recomandării nr. 143/1971, "ar trebui să beneficieze, fără pierderi salariale, de indemnizaţii sau alte avantaje sociale, de timpul liber necesar pentru îndeplinirea funcţiei de reprezentant al lucratorilor", explică Hossu. "Din această cauză, hotărârea Curţii se află ea însăşi în contradicţie cu legea fundamentală", conchide acesta. Reprezentanţii Cartel Alfa spun că o parte de vină o poartă şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, "omiţând, voit sau nu, să transmită punctele lor de vedere cu privire la excepţia ridicată". "Avem dreptul de a presupune că, nesusţinând un punct de vedere contrar, au fost de acord cu excepţia de neconstituţionalitate", se arată în scrisoare.