Imediat după catastrofa din Liban, autoritățile din portul Constanța au intrat în alertă. Împreună cu instituții de control, ISU, Garda de Mediu, au declanșat acțiuni pentru a verifica modul în care este depozitat periculosul îngrășământ. În evidențele Administrației Portului Constanța (CNAPMC) sunt cinci firme care efectuează operațiuni de încărcare/descărcare și depozitare temporară a acestui tip de marfă, adusă cu navele din străinătate.

Potrivit directorului general al Portului Constanța, Costel Stanca, „joi, 13 august, în port sunt depozitate 25.952 tone azotat de amoniu: 4.908 tone de azotat de amoniu sunt depozitate în magazii certificate în portul Constanța Sud-Agigea, urmând sa plece în următoarele două săptămâni în tranzit în Ungaria; 17.521 tone de azotat de amoniu sunt depozitate în magazii certificate la Chimpex, în zona de nord a portului Constanța; 3.523 tone de azotat de amoniu sunt depozitate în portul Midia”.

Azotatul de amoniu este încadrat de toate standardele internaționale în categoria „Mărfuri Periculoase” și de aceea depozitarea și manevrarea mărfii trebuie efectuate cu precauții maxime. Cele aproape 26.000 de tone din portul Constanța sunt depozitate în magaziile a trei operatori, magazii care au fost verificate și autorizate de ISU, potrivit lui Costel Stanca. Garda de Mediu a descoperit însă că unul dintre operatori, cel care a depozitat 4.908 tone în portul Constanța Sud-Agigea, nu are autorizație pentru depozitarea mărfii periculoase.

Azotatul de amoniu neautorizat este depozitat în două magazii. „Este o depozitare temporară însă trebuie să aibă autorizație de mediu. În acest moment societatea respectivă nu deține această autorizație de mediu pentru depozitarea azotatului. Pentru acest fapt, amenda este de până la 50.000 de lei. Poate fi și infracțiune, rămâne de văzut pentru că nu am terminat controlul. Este o mare problemă”, a declarat Steluța Popescu, directorul Gărzii de Mediu Constanța.

Azotatul de amoniu este o substanță chimică care trebuie depozitată în niște condiții speciale: trebuie să aibă o fișă tehnică de securitate, care prevede manipularea, depozitarea pe paleți, la o anumită înălțime, păstrarea unor intervale de rânduri, potrivit Steluței Popescu. Legislația europeană prevede că azotatul de amoniu, care este larg folosit ca îngrăşământ, poate acţiona ca agent oxidant, extrem de periculos. Controalele de până acum au fost la o singură companie din cele care manipulează azotat de amoniu în portul Constanța. Urmează altele la rând.

În acest an, în portul Constanța s-au operat 87.292 tone azotat de amoniu la navele maritime și fluviale, o cantitate normală și medie în raport cu cantitățile operate în ultimii 5 ani. Toți operatorii ce au operat acest tip de marfă îndeplinesc condițiile de siguranță impuse, conform ISU. Ultima navă cu azotat de amoniu a fost operată pe 17 iulie 2020. „CNAPMC are proceduri de monitorizare și control a operațiunilor cu mărfuri periculoase, precum și personal instruit care efectuează inspecții în terminale, asigurându-se astfel de respectarea tuturor normelor în vigoare”, dă asigurări directorul Portului Constanța, Costel Stanca.