La sfârşit de august, căldura a trimis la mare 167.000 de turişti, spre satisfacţia hotelierilor.

Cu toate că mai sunt câteva zile până când toamna îşi intră oficial în drepturi, litoralul românesc este mai animat decât în mijlocul verii. Temperaturile foarte ridicate şi preţurile mai mici specifice sfârşitului de sezon au creat o adevărată migraţie spre staţiunile de la malul mării.

Chinuiţi o săptămână de căldura sufocantă din marile oraşe, oamenii s-au răcorit în valurile mării, chiar dacă aceasta a fost plină de alge. Pe cearşaf sau pe şezlong, turiştii şi-au potolit setea cu bere şi cu răcoritoare şi au încins partide de table. Spre seară, aceştia au umplut aleile care brăzdează staţiunile, apoi terasele şi discotecile, unde au petrecut până-n zori.

Hotelurile au fost arhipline, iar micii afacerişti au avut şi ei de câştigat. Circa 167.000 de turişti au fost cazaţi numai sâmbătă în staţiunile româneşti, conform datelor furnizate de Inspectoratul General al Poliţiei Constanţa.

Totuşi recordul acestei veri a fost consemnat pe 16 august, când peste 207.000 de turişti au încercat să scape de caniculă scăldându- se în apele Mării Negre.

Vremea extrem de călduroasă din acest an a dat peste cap logica lucrurilor. Astfel, în mijlocul lunii iulie, perioadă considerată apogeul perioadei estivale, în zilele de weekend se înregistrau maximum 140.000 de turişti.

În topul preferinţelor celor dornici de apă şi soare s-au situat staţiunile considerate „de fiţe“, cu o ofertă bogată la capitolul distracţie şi cu o viaţă de noapte agitată. Mamaia a depăşit din nou pragul psihologic de 40.000 de locuri ocupate, atingând un total oficial de 42.000 de turişti. Cu toate acestea, în premieră pentru ultimii ani, „perla litoralului“ a fost depăşită de Neptun, care a reuşit să atragă, sâmbătă, cu 8.000 mai mulţi turişti. Particularii, o staţiune întreagă „la negru“

Şi localnicii care le oferă cazare turiştilor au avut parte de o vară profitabilă. Pe lângă cifrele oficiale furnizate de hotelieri, reprezentanţii IPJ Constanţa ţin o evidenţă şi a cazărilor „la negru“. „Nu avem o cifră exactă, dar estimăm că, în fiecare weekend, aproximativ 30.000-40.000 sunt cazaţi la particulari“, a spus Radu Croitoru, purtătorul de cuvânt al IPJ Constanţ a, atrăgând atenţia că numărul locurilor „la particular“ e similar cu capacitatea de cazare a unei staţiuni mari. Cristian Radu, şeful Gărzii Financiare Constanţa, afirmă că evaziunea fiscală reprezintă o mare problemă în rândul vilelor şi al pensiunilor. Un calcul aproximativ arată că statul român pierde zeci de milioane de euro pe an din această cauză.

VECHIUL LIDER SE ÎNTOARCE

Neptun, zeu pentru un weekend Pensionarii şi familiştii cu bugete mici au ajutat weekendul trecut staţiunea Neptun să-şi detroneze rivala din nordul litoralului la numărul de turişti. Aproximativ 50.000 de oameni au preferat intimitatea unor plaje mai mici în locul petrecerilor de fiţe din Mamaia. Atuurile staţiunii nu au fost spectacolele sau parcurile de distracţii, ci preţurile accesibile de cazare.

Ziua cea mai aglomerată a fost sâmbătă, când turiştii „cazaţi“ în partea de sus a plajei erau nevoiţi să facă slalom printre sutele de şezlonguri, rogojini şi cearşafuri aliniate unul lângă altul, la doar un deget distanţă. Nici duminică însă lucrurile nu stăteau mai bine.

Intratul în apă nu era departe de o cursă de obstacole, printre copiii care puseseră stăpânire pe mal. Cei ajunşi mai târziu pe plaja sufocată încă de la primele ore ale dimineţii n-aveau altă variantă decât să se aşeze fix în buza apei.

„Dacă vii după şapte, nu mai prinzi loc pe plajă, ca omul normal. Nu e loc nici mai sus, nici la mijloc, nicăieri. Doar aici, la un pas de mare“, spune Luţu Mareş, din Alba-Iulia, aflat ieri în ultima zi de concediu, cu familia. „În perioada asta vin oameni mai săraci“

Paradoxal, aglomeraţia nu pare să îngroaşe veniturile comercianţilor. Cristian, care închiriază şezlonguri la intrarea pe plajă, se arată nemulţumit de zgârcenia turiştilor din acest val. „În perioada asta sunt oameni mai săraci, care nu-şi permit să dea 15 lei pe zi pentru un şezlong. Unii chiar încearcă să negocieze pentru un preţ mai bun sau le iau fără să mai întrebe“.

Pentru „clienţii“ fideli Neptunului, aglomeraţia pare să facă parte din farmecul unei vacanţe pe litoral. Aproape că-şi suflă în ceafă unii altora, dar nu par în niciun fel deranjaţi. Distanţa mică dintre cearşafuri e doar un motiv în plus de socializare, iar la sfârşit se lasă loc de bună ziua.

„Nu mi se pare sufocant. Aşa e mereu, pe noi nu ne deranjează. Suntem aici de-o săptămână, şi tot aşa aglomerat a fost tot timpul“, explică o olteancă venită la mare cu soţul. (Ionela Croitorescu, Andreea Pocotilă)

NOSTALGIC

Nea Vasile, un sindicalist la Mamaia

Mamaia este una dintre cele mai pestriţe staţiuni de pe litoralul Mării Negre. Domnişoarele modelate prin ultimele metode din arsenalul saloanelor de frumuseţe şi aflate în căutarea unui bronz cât mai perfect se amestecă cu tinerii zgomotoşi şi pricepuţi în fredonarea manelelor la modă şi cu familişti supraponderali încadraţi de neveste, copii şi cutii cu bere. În tot acest peisaj, nea Vasile Şerban, un gospodar de seamă din Bolintin Deal, venit la mare prin sindicat, este o prezenţă uşor nefirească. Nu se protejează cu ochelari de soare, însă îşi trage şapca pe ochi şi contemplă cu ochi de cunoscător peisajul scăldat în diversitate.

„Am lucrat din ’67 până în ’82 la construcţia hotelurilor de pe litoral. E bine cu democraţia, că poate să spună fiecare ce vrea, dar pe litoral era mai bine înainte, pe vremea comunismului. Era toată lumea de colo până colo, fără diferenţe între bogaţi şi săraci. Acuma sunt şezlonguri, umbrele, unii mai încolo şi-au pus şi paturi, iar noi ne băgăm pe unde putem cu pătura. Şi plaja era mai curată şi mai civilizată, fără gunoaie, fără muzică. Seara intrau tractoarele şi o curăţau, acuma cum să mai intre că n-au loc de şezlongurile astea?“, povesteşte bărbatul de 62 de ani.

Nea Vasile e nemulţumit şi de serviciile de cazare, precum şi de „văicăreala“ românilor vizavi de canicula din această vară: „Să ştiţi că şi hotelurile erau mai îngrijite înainte. Acuma e bine numai la alea de lux, unde se duc ăia cu bani. La astelalte e jale! Eu am venit la mare prin sindicat şi aveam cazare în Eforie, dar când m-am dus acolo m-au băgat într-o cameră la parter. Puţea de nu puteai să trăieşti! N-am avut ce face şi am venit aici, la Mamaia. Sunt mulţumit măcar că e vremea frumoasă, dar nu mă vait de căldură. Cald era şi înainte, dar nu se văicărea lumea ca acu’. Nu erau nici avertizări, nici coduri d-alea şi nu murea nimeni. Trăia lumea liniştită“. (Mihai Voinea) ATRACŢIE Telegondola fentează aglomeraţia

În fiecare an, telegondola din Mamaia aduce profituri de circa 450.000 de lei primăriei constănţene. În plin sezon, turiştii fac cozi pentru o plimbare cu modernul teleferic ca să admire peisajul staţiunii flancate de Marea Neagră şi lacul Siutghiol. Cu toate că li se pare un mijloc de transport mai rapid decât tradiţionalele maxi-taxiuri, turiştii se arată intrigaţi de preţul unei singure călătorii, în valoare de 10 lei. Pentru un bilet dus-întors, turiştii plătesc 19 lei. Reduceri se fac numai pentru copiii cu vârste mai mici de 7 ani şi pentru persoanele cu dizabilităţi, care sunt ajutate de personal să se îmbarce, declară Marian Ştefan, director general Telegondola Mamaia. „Nu putem face reduceri la nesfârşit. Telegondola este un mijloc de agrement. Pentru a traversa staţiunea există şi alte mijloace de transport“, explică Ştefan. În plus, el dezvăluie că proiectul telegondolei a costat Primăria Constanţei 3,5 milioane de euro, bani luaţi cu împrumut de la Unicredit. Dobânda anuală se ridică la 1,7 milioane de lei, pe care primăria trebuie să o plătească până în 2013.

Călătoria dinspre zona Perla spre zona Cazinoului şi invers durează circa şapte minute, la o înălţime maximă de 50 de metri. Turiştii sunt scutiţi, astfel, de aglomeraţia din staţiune, parcurgând fără probleme o distanţă de doi kilometri. În ceea ce priveşte condiţiile de siguranţă, directorul Telegondolei din Mamaia spune că „se fac revizii în fiecare zi de luni a săptămânii, între orele 16.00 şi 18.00“. (Mariana Marin)